— Te împuşc până să apuci tu să tragi cocoşul armei şi să
ţinteşti, spuse Shepard. Nu te juca. Aruncă arma.
— Margaret, spuse Ah Sook.
— Da, zise Shepard. Mi-a trimis un mesaj.
Ah Sook scutură din cap: nu putea crede aşa ceva.
— Este soţia mea, spuse tăios Shepard. Şi a fost soţia fratelui meu înainte de mine. Cred că îl ţii minte pe fratele meu. Aşa ar fi normal.
— Nu.
Din nou degetul lui Ah Sook se încordă pe percutor.
— Nu-l ţii minte? Sau nu crezi că aşa ar fi normal?
— Nu, spuse Ah Sook încăpăţânat.
— Dă-mi voie să-ţi împrospătez memoria, spuse Shepard.
Fratele meu a murit în localul Calul Bălan din Darling Harbour, împuşcat în tâmplă de la mică distanţă. Acum ţi-aduci aminte de el? Jeremy Shepard era numele lui.
— Mi-aduc aminte.
— Bun, zise Shepard. Şi eu la fel.
— Eu nu l-am ucis.
— Văd că tot n-ai schimbat vechiul refren.
— Margaret, spuse Sook Yongsheng din nou, stând tot în genunchi.
*
— Francis!
— Sssât. Taci un pic.
— La ce ciuleşti urechile?
— Sssât.
— Eu nu aud nimic.
— Nici eu. E bine.
— A fost atât de aproape.
— Sărăcuţa de tine. Te-ai speriat?
— Doar un pic. Am crezut...
— Nu te mai gândi. Cel mai probabil, a fost un accident, în timp ce curăţa careva vreo armă.
— Imediat mi-a venit în minte chinezul ăla oribil.
— Nu prezintă niciun pericol. O să se ducă direct la Palace, unde o să-l aresteze până se face dimineaţă.
— Ţi-a fost aşa de teamă de el, Francis.
— Vino aici.
— Bine, bine. Mi-a trecut acum. Hai să vedem ce-ai găsit.
— Aici uite, spuse el foşnind ziarul. McKitchen, Morely, Parrish. Vezi? Opt în total, dar nici pomeneală de vreun Walter Moody.
Urmă o scurtă tăcere, timp în care ea se uită mai bine prin ziar şi verifică data. În cele din urmă, Carver spuse:
— Ce ciudat să minţi despre aşa ceva! Mai ales când amicul lui apare ca din senin, câteva săptămâni mai târziu, şi se apucă
să mă bată la cap cu asigurarea aia. Sunt doar un om care îi
spune altui om despre nişte artificii legale, aşa a zis.
— Unul dintre numele astea este fals, probabil. Asta dacă în lista ta de pasageri figurau opt oameni, iar Walter Moody se număra într-adevăr printre ei.
— Opt – şi toţi bifaţi când au plecat pe şlep către mal în acea după-amiază, cu vreo şase sau şapte ceasuri înainte de naufragiu.
