După-amiaza pornesc cu maşina împreună cu ai mei spre casa de pe malul lacului. Tata frige nişte fripturi, iar bunica a pregătit îngheţată
de piersici. De cum se întunecă, ne suim în barca bunicului şi vâslim până în mijlocul lacului ca să admirăm focurile de artificii.
306
Ne întoarcem târziu acasă, dar presupun că Susanna nu s-a dus oricum la cascadă.
A doua zi dimineaţa mă ocup de afacerea cu gazoanele. Cum temperatura se apropie de treizeci şi şapte de grade, amân recuperarea zilei de luni pentru altă dată. Şi aşa munca la clienţii planificați pentru marţi se dovedeşte a fi foarte grea.
După ce termin cu treburile, iau camioneta şi merg la Arhivele Statului. Trebuie să mă asigur că istoria s-a modificat cu adevărat.
La biroul de primire dau peste aceeaşi asistentă.
— Bună, îmi zice. Te-ai întors foarte curând.
— Mda. Aceeaşi cutie, te rog.
Mă priveşte curioasă.
— OK.
Am devenit expert. Răsfoiesc relativ încordat dosarele cu contractele de ucenicie, îngrijorat de ceea ce aş putea găsi.
Inspir adânc. Şi expir fericit. În dosarul rezervat familiei Marsh, dau peste contractul lui Phoebe cu Etonii. Viitorul tată vitreg nu a putut interveni.
Returnez cutia şi completez un formular de acces la certificatele de căsătorie.
Deschid dosarul familiei Pratt şi numele lui Phoebe nu mai apare în certificatul de căsătorie al lui Jethro Pratt – lucru care mă bucură –
, în schimb apare un alt nume. Hinton. Domnul Pratt s-a căsătorit cu o fată pe nume Joan Hinton în octombrie 1798.
Completez un nou formular pentru a reverifica contractele de ucenicie.
Într-un colţ al minţii e ceva care mă sâcâie. Lydia Hinton e numele servitoarei menţionate în testamentul din 1800 al lui Jethro. Să fie Joan sora ei?
În dosarul de contracte de ucenicie dau peste o mapă marcată
Hinton. Joan a fost dată de mătuşa ei servitoare-ucenică lui Jethro Pratt pe data de 1 septembrie 1796.
Întâi septembrie? Cu o lună sau mai mult înainte de expirarea 307
contractului Susannei?
Completez al treilea formular, pentru testamentul lui Jethro, şi îl duc la biroul din faţă.
— Văd că te interesează acelaşi individ, zice asistenta.
— Mda, răspund eu.
Nn pot scăpa de sentimentul că ceva este în neregulă. De ce să fi semnat Jethro Pratt un nou contract de ucenicie înaintea plecării Susannei?
Asistenta îmi face o nouă copie a testamentului şi fruntea i se încreţeşte de mirare.
— Aici scrie că soţia lui se numeşte Joan.
— Îhî.
Iau documentul din mâinile ei şi plătesc copia.
— Dar înainte nu scria „Phoebe”?
Cel mai bine este să fac pe prostul.
— Scrie „Joan”.
— Dar înainte… Îşi îngustează ochii. Ai umblat cumva la vreunul din documente?
Clatin din cap, cu toate că adevărul este că am umblat. Şi am schimbat datele. Deşi în mod indirect.
— Pentru că dacă ai modificat ceva, să ştii că e un delict grav.
— Măsurile de securitate sunt prea severe ca să fi putut umbla la acte.
— Aşteaptă o clipă.
Aşază documentul originar pe birou, scoate dintr-un sertar un instrument care aduce vag cu o lupă şi se apucă să studieze hârtia. O
întoarce pe dos şi o cercetează şi pe spate. Se încruntă, îşi trage pe mâini o pereche de mănuşi şi ridică foaia la nivelul ochilor. Mă