A ridicat capul și a văzut-o pe Snowy în pragul casei parohiale.

Poate reușea să ajungă în dormitorul lui Nell și să se întindă în pat o vreme.

Vederea a început să i se încețoșeze. A dat drumul batistei în zăpadă

în locul unde stătea și s-a îndreptat spre casă. Îl auzea pe Bobby strigând după ajutor, dar știa că nu poate face nimic. Trebuia să ajungă la ușă

înainte ca Snowy să fugă din nou. Obrazul îi era lipicios din cauza sângelui scurs. A dus mâinile la cap; sângele îi năclăise tot părul și îi picura în ochi.A pășit dincolo de ușa casei și a urmat-o pe Snowy în sus pe scări. Câinele începuse să zgârie ultima treaptă a scării. Se uita la Alice, iar la gât îi atârna cheia. Camera secretă a lui Nell, desigur. Alice băgase scrisoarea de la Nell în buzunarul paltonului; o purta cu ea peste tot, ca să n-o găsească cineva. Nu voia să afle Leo despre ascunzătoare; el le-ar fi spus imediat părinților – numai ca să-i facă un rău.

A întins mâna și a scos zgarda lui Snowy. Putea să se întindă în camera secretă până ce se simțea mai bine. Trebuia să scape de accident, de Bobby și de Leo; nu suporta să mai vadă.

Va ieși de acolo când se va termina totul.

A găsit broasca acolo unde spusese Nell că era, a băgat cheia în ea și a întors-o. Clic. A ridicat treapta și a aruncat o privire înăuntru. Locul era

cald și întunecat, iar Alice abia aștepta să se întindă și să doarmă.

Îi auzea încă pe Bobby strigând afară și vocea lui o făcea să plângă.

Când va veni cineva să îl ajute? Nu mai suporta să asculte.

A intrat înăuntru, iar Snowy a sărit după ea. A închis capacul și l-a încuiat, iar cheia a legat-o de zgarda lui Snowy, ca să-i fie mai ușor s-o găsească când se va trezi. Apoi s-a întins pe saltea, privind luna prin geamul albastru de la capătul micii camere. Și-o închipuia pe Nell aici, cu ea, jucându-se de-a picnicul cu ursuleții lor sau un joc de cărți.

Ascunzându-se sub pături și spunând povești de groază. Îi era tare dor de prietena ei.

Sângele îi curgea acum în pături. Nu voia să facă mizerie, așa că a căutat batista, dar n-a găsit-o. Probabil o scăpase în zăpadă. Capul îi pulsa și o durea, iar camera se învârtea cu totul. Trebuia să doarmă, apoi avea să se simtă mai bine.

Strigătele de ajutor ale lui Bobby erau mai slabe acum, dar ea se simțea în siguranță.

S-a gândit la chipul frumos al mamei, la părul ei pus pe bigudiuri, la unghiile vopsite într-un roșu ca sângele, pentru petrecere. Îi plăcea să

încerce parfumul mamei și obișnuia să aleagă pentru ea bijuteriile din colecția pe care o ținea în cutia din care se auzea o melodie când îi deschideai capacul. Întinsă în întuneric, simțea că începe să tremure. S-a învelit cu pătura și a dorit ca mama să stea întinsă lângă ea, așa cum făcea în fiecare seară când o băga în pat și îi citea o poveste înainte de culcare.

— Toata lumea te caută. Trebuie să te ducem înapoi la mama ta, îi răsuna în minte vocea lui Bobby, cu un ecou îndepărtat.

— Vin, mami, doar că trebuie să dorm un pic, a zis Alice, închizând ochii și visându-se întinsă sub salcie, cu Nell și cu Snowy, într-o zi de vară perfectă.

35.

Sienna

Vineri, 22 decembrie 2017

Sienna Hilton stătea așezată pe patul ei de sub acoperișul casei lui Dorothy și se uita spre excavatoarele cele mari și macaraua ca o girafă

enormă care așteptau toate lângă casa parohială. Știa că acolo nu mai locuiește nimeni, iar mama îi interzisese întotdeauna să se ducă acolo, dar ei casa i se păruse foarte frumoasă. Ar fi putut fi cea mai drăguță casă

din lume dacă cineva s-ar fi îngrijit de ea.

A scos un oftat greu. Era a doua noapte pe care o petrecuse aici de când Dorothy venise pe aleea de acces din fața casei, în timp ce făcea un om de zăpadă și o întrebase dacă vrea să meargă acasă la ea pentru o scurtă vreme, ca să se încălzească și să se joace cu vechile jucării care-i aparținuseră mamei ei. Ea încuviințase fericită, dar acum începea să se plictisească. Nu înțelegea de ce nu putea ieși afară, de ce Dorothy îi aducea mâncare în cameră și începuse să i se facă dor de mama. Și de bunica. Trecuse mult timp de când nu mai fusese acasă la Dorothy. Știa că tatălui său nu-i plăcea ca ea și mama să vină aici și îi era greu să nu mai poată veni să se joace, cum făcea altădată.

Încercase să deschidă trapa aseară, să-i spună lui Dorothy că nu poate dormi, dar era încuiată pe partea cealaltă. Avea nevoie urgentă să

meargă la toaletă, strigase și bătuse în ușă, dar nu venise nimeni. În cele din urmă, făcuse pipi într-un ghiveci din colțul camerei. De dimineață, Dorothy îi spusese că nu conta, dar Sienna se simțea foarte jenată.

A întins mâna și a deschis geamul care dădea pe acoperișul drept, dar fereastra avea un opritor care nu-i permitea să se deschidă foarte mult. Însă îi făcea bine să ia un pic de aer, căci aerul din cameră începea să fie înnăbușitor.

Dorothy îi adusese un televizor numai pentru ea și un iPad și multe dulciuri, și la început nu-i venise să creadă cât de norocoasă era, dar după o vreme începuseră să o doară ochii și nu mai voia să se uite la ecran. Se jucase cu căsuța pentru păpuși și îi făcuse o felicitare mamei, dar deja voia să plece acasă. Știa că lui mami îi va fi dor de ea. Dacă

mergea acasă la altcineva ca să petreacă noaptea acolo, întotdeauna

vorbea cu mami înainte de culcare. Dar Dorothy spusese că nu este nevoie și că o va vedea în scurt timp.

S-a uitat împrejurul camerei, căutând ceva cu care să se distreze.

Dorothy îi dăduse o cutie cu bile de sticlă, pe care a deschis-o și a început să se uite la diferitele culori. Le-a înșirat una câte una și a început să se joace cu ele, dar ele s-au împrăștiat pe podea în direcții diferite. Una s-a rostogolit sub pat și a căzut într-o gaură din podea, iar Sienna a băgat un deget după ea, încercând să o scoată. Când a scos degetul, s-a ridicat și scândura.

Ascunsă sub podea a descoperit o cutie din lemn, pe care a scos-o cu grijă. Simțea că a dat de o comoară când a ridicat capacul și s-a uitat înăuntru, unde a văzut o bucată de hârtie, un bilet scris de mână și o cheie frumoasă, gravată cu imaginea unei sălcii.

Dragă Alice,

Sper că ești bine, că o ții pe Snowy la căldură și te joci cu ea. Îmi este atât dedor de tine, încât nu mă pot gândi prea mult la asta, că mă apucăplânsul. Abiaaștept să te revăd și să-ți arăt camera secretă pe care am găsit-o sub scările dincasa parohială – la asta se potrivește cheia de pe zgarda lui Snowy.

Nici nu-ți dai seama că acolo ar fi o încăpere, dar sub ultima treaptă este omicuță gaură pentru cheie. Se deschide ca un capac, către o lume secretă, cu unpat și un cufăr și o lumânare cu chibrituri. Dar nu știu unde vom locui de acumîncolo sau dacă vom putea intra împreună în camera secretă. Dacă îi vezi peBobby sau pe tata, te rog să le spui că îmi este dor de ei și spune-le să-mi scrie.

Abia aștept să fim din nou împreună. Tu ești cea mai bună prietenă a mea dintoată lumea.

Cu dragoste, Nell xxx

A citit scrisoarea din nou. Nu-i venea să creadă: o cameră secretă în vechea casă parohială. Îi auzise pe mami și tati vorbind despre o cameră

secretă odată, când credeau că doarme. Era pe jumătate adormită și de aceea a crezut că visase, dar acum știa că trebuie să fie adevărat. Era hotărâtă s-o găsească, apoi le putea arăta că știe unde se află! Acum chiar trebuia să iasă de aici.

Lăsând scrisoarea să cadă lângă pat și băgând cheia în buzunar, s-a îndreptat spre fereastră, nerăbdătoare deodată să ajungă afară și să

pornească în aventură. A început să împingă zăvorul, apoi a luat un cuțit

pe care Dorothy îl adusese la prânz și l-a băgat sub el. După câteva zgâlțâituri, a cedat, iar fereastra s-a deschis destul de mult ca să se poată

strecura și să iasă afară.

Era minunat să fie din nou afară. Peter lucrase pe afară în ziua dinainte și lăsase scara lipită de peretele casei. A mers pe marginea acoperișului spre ea, apoi a început să coboare încet și cu grijă. Îi tremurau picioarele pe treptele scării, dar nu s-a oprit. Avea de gând să

descopere camera secreta, apoi să se ducă acasă și să îi povestească

mamei.

Cu grijă să n-o vadă cineva, a coborât repede treptele și a fugit spre gardul viu dinspre casa parohială. A văzut doi bărbați vorbind lângă