vină acasă, tăticule?” Nu crezi că ni s-ar potrivi?
— Ba da, zise Lawrence și își sărută soțul.
*
Veștile despre Carmen se răspândiră repede în toată casa, iar când Sylvia aranjă masa pentru cină, ea puse doar șase farfurii, ceea ce era oricum mai convenabil. În ciuda sentimentelor sale contradictorii și bine documentate despre relația lor, Bobby nu se simțea prea grozav, așa că se prăbuși fără chef pe bancă – locul cel mai apropiat de perete. Jim puse pachetul cu gheață înapoi în congelator și se așeză la masă în fața lui Bobby. Ochiul lui era și mai întunecat decât în ziua precedentă – un cerc maroniu și lucios care îl făcea să semene cu un urs panda. Franny și băieții pregăteau cina –
bacalao36 pe pâine prăjită, creveți în sos cu usturoi și niște verdețuri ofilite. Tapas pregătit la domiciliu.
— Mă simt ca naiba, zise Bobby ca pentru sine.
Sylvia se strecură pe bancă, lângă Bobby. Ea nu avea chef să-i adreseze vreun cuvânt tatălui ei, dar nici cu fratele ei nu prea voia să vorbească, însă el era prea patetic ca să-l ignore.
— Îmi pare rău pentru povestea cu Carmen, zise ea. Nu era chiar atât de rea cum credeam. Faptul că s-a despărțit de tine în acest fel mă face să o plac chiar mai mult.
Bobby se gârbovi și mai tare, capul lui aproape atingând tăblia mesei.
— Sylvia! o atenționă Charles, așezând pe masă platoul cu creveți. Mirosul era îmbietor și untos. Stomacul Sylviei reacționă
zgomotos. Nu fi atât de dură cu el! zise Charles.
— Nu, ea are perfectă dreptate, zise Bobby. Își îndreptă umerii și 36 Cod sărat și uscat
208
- EMMA STRAUB -
puse coatele pe masă. E vina mea.
Sylvia ridică din umeri, mulțumită că-și făcuse cunoscut punctul de vedere. Franny și Lawrence aduseră restul platourilor cu mâncare și se așezară – Lawrence ca zonă tampon între Jim și Charles, deși Jim nu părea furios și nici Charles nu dădea semne că
ar fi fost. Toți erau calmi de această dată.
— Și inima mea e frântă, să știți! zise Sylvia. Voi nu sunteți singurii care ați suferit o decepție. Vreau să știți acest lucru.
Franny se aplecă înainte, ca să o privească mai bine pe fiica ei.
— Cum? Scumpa mea! De ce nu mi-ai spus nimic până acum?
— Da, sigur, bombăni Sylvia. Ți se pare ușor să-i spui mamei tale când cineva te înșală cu cea mai bună prietenă și tu vrei să le ciopârțești trupul în bucățele? Nu cred.
Jim și Franny începură să caute în minte numele prietenilor Sylviei, încercând să-și imagineze potențialii candidați pentru trădare.
— Katie Saperstein, continuă Sylvia. Proasta aia nenorocită.
— Cea cu moțul acela în frunte, ca un corn? întrebă surprinsă
Franny.
— Cea cu moț, zise Sylvia, cu un aer misterios.
Ar fi putut spune oricui că motivul pentru care Gabe o prefera pe Katie erau numeroasele felații pe care i le oferise Katie, dar decise să
tacă.
— Ești atât de norocoasă, zise Bobby.
— Poftim? întrebă Sylvia.
— E abia începutul pentru tine, adăugă el. În mai puțin de două
luni vei fi într-un loc cu totul nou, înconjurată de mii de oameni noi, oameni care nici nu știu cine ești, de unde vii sau care este povestea ta. Și apoi vei putea fi oricine vei vrea să fii. Ești abia la început.
Asta e bine.
Bobby ridică privirea din farfuria lui goală.
— Vrei? întrebă Sylvia, oferindu-i platoul cu creveți fratelui ei.
209
- SOARE ȘI NORI ÎN MALLORCA -
Îngrașă, să știi.
— Aș vrea puțin.
Bobby își lăsă capul pe umărul surorii lui o fracțiune de secundă