Fata mototoli bluza într-o grămăjoară şi, folosind tocul de pe birou, la fel cum procedasem şi eu la Bertha, o aranjă în aşa fel încât găurile în sfârşit se suprapuseră.
— O femeie şi-ar fi aruncat bluza în felul ăsta?
Clătină din cap.
— Desigur, bluza asta nu era curată, fusese purtată.
Totuşi n-ar fi aruncat-o chiar aşa…
— Stai puţin. Zici că bluza a fost purtată?
— Vreau să spun că nu era curată. Fusese purtată.
— Dacă te-ai fi dus la un motel să te întâlneşti cu bărbatul pe care-l iubeşti, dacă ţi-ai fi înşelat soţul, ai fi dus cu tine haine murdare?
— Bineînţeles că nu. Vrei să spui că n-avea cu ea decât această valiză?
— Da.
— Dar bărbatul ce-avea cu el?
145
— Nimic.
Elsie cercetă lucrurile din valiză, făcând inventarul lor.
— Şi acum întoarce-te puţin. E vorba de ceva intim.
M-am întors cu spatele, remarcând însă:
— N-ai de ce să fii atât de delicată. Poliţia a răscolit toate boarfele.
— Da, dar nu eram eu de faţă.
M-am dus la fereastră şi mi-am aprins o ţigară.
— Hai, întoarce-te. Cred că purta bluza asta în momentul când… ştii, când s-a dus la motel.
— Sunt şi eu de aceeaşi părere, dar n-am cum s-o dovedesc.
— Şi când a scos-o, a strâns-o uite-aşa.
M-am uitat cum o împăturise. De data asta găurile se suprapuneau. Bluza era pe jumătate împăturită, pe jumătate făcută sul şi vârâtă într-un spaţiu strâmt.
— Tu ai fi pus-o aşa?
Elsie clătină din cap.
— OK., cred c-am înţeles. Acum vreau să te previn că s-ar putea să se îngroaşe gluma.
— Adică?
— Chiar foarte prost. Mă ocup de un caz. E ceva atât de important, încât n-am să-ţi spun nici ţie pe unde am să fiu.
Să ai însă grijă să spui tuturor c-am fost dimineaţa la birou, că nu păream prea grăbit şi c-am plecat ca să mă ocup de un caz. Ai să…
Uşa se deschise cu violenţă. În uşă stătea Bertha Cool bâlbâindu-se de indignare.
— Ce s-a întâmplat?
— A naibii bancă! Am să le arăt eu lor! Ai… ce dracu’ cred că fac?
— Care bancă şi despre ce e vorba?
— Cecul ăla pe care ni l-a dat Claire Bushnell. Au tupeul să-mi spună că-l vor deduce din contul meu şi că au acceptat cecul ei numai pe baza unui alt cec care fusese depus pe 146
numele ei şi pe care atunci l-au considerat bun.
— Deci cecul ăla n-a mai fost bun?
— Aşa zic ei!
— Cine a semnat cecul depus pe numele Claire Bushnell?
— Nu vor să spună.
— Bine, Bertha, am încercat s-o liniştesc, am să mă ocup de asta.
