— Ţineţi-l! urlă Sellers cu mânie.
În urma mea răsunară paşi grăbiţi, iar patronul strigă şi el:
— Pe-acolo nu-i voie. Las’ că te prind!
Am ajuns într-o încăpere locuită, cu mobilier ieftin şi jerpelit, destinată probabil vreunui portar. În cameră persista miros de tutun proaspăt şi un fir subţire de fum se înălţa dintr-o ţigară pusă pe scrumieră.
M-am aplecat şi m-am uitat sub pat. Am zărit o fustă, un picior de femeie şi fulgerele de mânie din ochii Ameliei Jasper. Un zgomot mă făcu să ridic capul.
Tom Durham se. pregătea să mă izbească în cap cu o rangă. M-am ferit şi l-am apucat de picior. Lovitura am primit-o în umăr, amorţindu-mi-l. Durham se prăbuşi peste mine şi ne încleştarăm pe podea.
221
Amelia Jasper ieşi cu greu de sub pat şi mă apucă de păr.
Patronul, mă lovea cu picioarele. Deodată, Bertha se năpusti asupra noastră ca un berbece.
Sellers urlă:
— Terminaţi! Ridicaţi-vă!
Am zărit de jos piciorul musculos al Berthei. care se ridica.
În sus. Pantoful ei vâjâi ceva mai sus de capul meu, lovindu-l drept în falcă pe Tom Durham.
— La naiba cu moda asta, mormăi Bertha furioasă. De câte ori vrei să tragi un picior în mutra unui ticălos, trebuie să te-ncurci în kilometri de fuste!
222
CAPITOLUL 17.
REQUIEM PENTRU O BANDĂ
Bertha Cool mă privi cu dispreţ în momentul când am intrat în birou.
— Pe unde naiba ai mai umblat?
— Am mai descurcat câteva iţe.
— Iţe, la naiba! se înfurie ea. Ai umblat după muierea aia de Bushnell şi-ai făcut pe cocoşelul. Crede că eşti un erou.
— Mi-am închipuit că-i va veni mai uşor lui Sellers, dacă
ziariştii nu dau de mine.
Bertha scoase un sunet de dezgust şi spuse:
— Ştiam eu c-ai să te prăbuşeşti la picioarele ei ca o nătăfleaţă…
— Spune-mi ce s-a mai întâmplat, am întrerupt-o.
— Ai avut dreptate pe toată linia, iubitule. Patronul cocteil-barului închiriase un apartament la subsolul hotelului, care fusese destinat iniţial pentru portar. Apartamentul fusese închiriat odată cu barul. Individul făcea şi el parte din bandă.
Se pare că şi Bob Elgin e amestecat. Ştii prea bine ce se petrece în jurul acestor baruri de noapte. Se prezintă
nenumărate ocazii de şantaj. Ăştia de la club nu voiau să-şi murdărească prea tare mâinile. Cu şantajul propriu-zis se ocupa Amelia Jasper. De cinci ani trăia din treburile astea. E
223
ciudat cum a dat de Minerva Carlton. Se pare că Bushnell a făcut o indiscreţie şi i-a povestit mătuşă-sii ce bine petrecuseră împreună pe plajă. Fata voise doar s-o distreze pe Amelia Jasper, iar aceasta din urmă a profitat de ocazie şi a obţinut o mulţime de informaţii şi…
— A mărturisit careva? Sellers a reuşit să obţină vreo mărturisire?
— Ba bine că nu! exclamă Bertha cu admiraţie în glas. Să-l fi văzut cum i-a frământat! Şi asta numai cu o mână! A luat un baston de cauciuc şi a băgat spaima în toată banda…
— Care din ei a vorbit?
— Ciudat lucru, dar tocmai bărbatul s-a muiat cel dintâi.
— Cine, Tom Durham?
— Da.
— Ei, hai, povesteşte!
— O şantajau pe Minerva Carlton şi o ameninţau c-o să-i spună totul soţului. Tom Durham i-a dat întâlnire la Cabanita. Minerva i-a spus că sâmbătă noapte va merge la motelul Kozy Dell şi că-i va plăti acolo suma cerută. A notat numele motelului pe dosul unui meniu. După plecarea lor, Lucille a reuşit să intre în boxă şi să pună mâna pe meniul lăsat de ei. Indivizii nu s-au prezentat la prima întâlnire, poate că le-a fost frică. A doua oară Minerva Carlton a repetat figura. L-a convins pe Dover Fulton să se dea drept soţul ei, Stanwick Carlton. Când banda s-a arătat la motel, Minerva le-a râs în nas tuturor, afirmând că soţul ei aflase de mica ei aventură şi că a iertat-o. Le-a povestit că venise pe neaşteptate din Colorado şi că, văzând că n-are încotro, îi mărturisise totul şi că el a iertat-o. Femeia radia de mulţumire. A început o discuţie şi Durham, furios de a fi pierdut partida, s-a repezit la Fulton. Acesta a scos revolverul şi a tras, dar din greşeală a nimerit-o pe Amelia Jasper drept în… ştii tu. A vrut să tragă încă o dată, dar Durham i-a smuls arma. Fulton a făcut pe viteazul şi asta i-a fost fatal.
S-a năpustit asupra lui Durham, dar până să ajungă la el, a 224