— Uitasem, mi-ai mai spus. Eu trebuie să mănânc bine de dimineaţă. Mâncarea îmi dă putere. E fată bună, dar nu ştie să gătească.
— De ce n-o înveţi?
— Am s-o învăţ cândva, da’ acum nu-mi pasă.
Scoase ambalajul de pe şunca tăiată felii şi o trânti în tigaia pe care o aşeză pe plita de gaz.
— Trebuie să recunosc că-ţi funcţionează bine capul.
165
— Nu chiar atât. de bine, dar am avut noroc.
— M-am lăsat descoperit, admise el. Am fost tare tâmpit.
Nici nu mi-ar fi trecut prin cap c-ai s-o iei la fugă. Unde erai?
Pe sub vagoane?
— Exact, pe sub fiarele unui vagon de marfă.
— Zău, dar repede mai gândeşti! Numai felul cum ai observat. În retrovizor farurile mele în clipa când ai rămas fără benzină, şi-arată cât eşti de deştept. Cred c-ai sărit chiar în momentul când s-a oprit maşina.
— Ce voiai de la mine?
— Ei, drăcia dracului. Ştii ce voiam. Voiam pozele, şi să te aranjez un pic. Numai ca să te învăţ să nu-ţi bagi nasul în chestii care nu te privesc deloc.
— De ce?
— Ştii ceva, zise el potrivind flacăra de sub tigaie, e o chestie de etică profesională. Mai bine să stai de vorbă cu altcineva.
— Ba vreau să stau de vorbă cu dumneata. De ce ţi-a spus Bob Elgin să-mi tragi o bătaie bună?
— Nu-mi împuia capul, puişorule. E prea de dimineaţă, n-am luat încă micul dejun şi mi-ar displace să-ţi ard câteva pe stomacul gol.
— E-n regulă. Am obţinut ce-am vrut.
— Mi-am închipuit eu. Altfel nu te arătai p-aici. Nu eşti atât de prost. De fapt, eşti deştept. La ce-ţi trebuiau chestiile alea?
— Fac cercetări într-o problemă de asigurări.
— Şi ce legătură are cu asigurările poza a doi amorezi?
— S-ar putea să aibă, şi încă cum!
— N-ai decât să-mi povesteşti în timp ce mănânc.
Şunca începu să sfârâie şi Sam o întoarse cu furculiţa.
Uşa băii se deschise şi apăru roşcata. Era îmbrăcată întrun pulover şi pantaloni strâmţi.
— Vezi, ţi-am spus eu! se mândri Lowry.
Am aprobat din cap.
166
— Preia şunca, scumpo, să mă duc şi eu puţin până la baie.
Fata merse până la plită, îmi zâmbi, apoi se întoarse cu spatele şi se apucă să potrivească flacăra de sub tigaie.
Lowry îi strigă ieşind din cameră:
— Nu te atinge de foc! E tocmai bine potrivit.
Dar ea nu-i acordă nicio atenţie şi se aplecă pentru a vedea mai bine flacăra.
— Ce ţi-am spus? strigă Lowry din baie. Are un corp a-ntâia! Uită-te la ea când se apleacă!
— Taci din gură!
În vocea fetei răsună o notă de plăcere: Potrivi flacăra, se întoarse şi-mi zâmbi:
— Eşti simpatic.
— Caut să fiu.
— Îmi pare bine că aseară nu te-am găsit. Uneori Sam devine cam dur. Nici nu-şi dă seama cât e de puternic.
