„În vremea când regele Artaxerxe îşi avea scaunul săudomnesc în cetatea Suza, în anul al treilea al domniei lui, a dat elospăţ pentru dregătorii săi şi pentru cei ce-i slujeau lui, pentrucăpeteniile mai înalte ale oştirii Persiei şi Mediei şi pentruguvernatorii ţărilor sale, arătându-şi marea bogăţie a regatului săuşi strălucirea deosebită a măririi sale [...].După sfârșitul acestor zile,regele a făcut şi pentru poporul său care se afla în capitala Suza,de la mic până la mare, ospăţ de şapte zile [...]. În ziua a şaptea,

când inima regelui s-a înveselit de vin, acesta a zis către [... ] ceişapte eunuci care slujeau înaintea feţei regelui Artaxerxe să aducă

pe regina Vasti înaintea feţei regelui cu coroana regească pe cap, casă arate popoarelor şi căpeteniilor frumuseţea ei, pentru că erafoarte frumoasă. Dar regina Vasti n-a voit să vină [...].”

La care, Artaxerxe furios a repudiat-o şi a hotărât să caute s-o înlocuiască: este liber locul pentru Estera! Lecturile formulează

o părere interesantă în privinţa acestui eveniment, rivalitatea diverselor grupuri de presiune din jurul regelui - mai ales lupta între un partid zoroastrian tradiţional şi un partid evreu. Ultimul a sfârșit prin a câștiga sub domnia lui Artaxerxe. Consultaţia pe care o veţi citi a fost dată pentru o americancă de cincizeci de ani care ar fi fost această Vasti într-o încarnare anterioară: În viaţa aceea, entitatea era fiica unuia din generali şi era foarte frumoasă [...]. La vârsta de şaisprezece ani a fost aleasă de rege - în urma intrigilor părinţilor săi care erau şefi locali şi sperau prin aceasta să păstreze favoarea regală. Şi cum ea a fost considerată cea mai frumoasă din toate femeile Curţii, această

entitate Vasti a devenit favorita. (Lectura 1096-2j.

Dar nu era un rol uşor:

Prinţii din diferite regiuni au început să-l ademenească perege. Într-adevăr, încercau să-l influenţeze politic, aducând înapropierea suveranului rude de-ale lor, ca Vasti, regina [...].

Erau cele numite regine şi cele care erau cameristele regelui şicare serveau plăcerilor sale. Asupra acestora vegheau prinţii dindiverse ţinuturi... (Aceeaşi lectură). .

Or Vasti fusese crescută în:

... ceea ce am numi gândirea religioasă şi morală aînvăţăturilor lui Zend, al cărei exemplu îl dăduse el. De menţionatcă conducătorii, şefii, nu trebuiau să aibă decât o singură soţie.

Totuşi, Artaxerxe şi cei care-l înconjurau au stabilit ca regulă

oficială alegerea mai multor soţii. (Lectura 1096-2).

Vasti, fidelă religiei zoroastriene stricte, adică versiunii persane a Legii Iui Unul, avea drept principiu: un singur Dumnezeu, o aceeaşi demnitate pentru orice fiinţă umană - şi în consecinţă, o singură soţie.

Dimpotrivă, poligamia introducea discriminări între sexe, ceea ce se opunea în totalitate Legii lui Unul (şi Legii lui Moise, provenită din aceeaşi Lege a lui Unul prin Egipt! A se vedea cartea lui A. Slosman: Moise l’Egyptien, apărută la Robert Laffont).

Astfel, Vasti, căsătorită în ciuda voinţei sale cu un bărbat care nu-i împărtăşea credinţa:

încercase să schimbe ideile regelui în plan moral şi religios.

Totuşi; el îi asculta din ce în ce mai mult pe cei care-i spuneau că nuare moştenitor, căci Vasti nu reuşise să fie mamă [...].

Şi existau perioade când regele se lăsa antrenat, bea şi sedestrăbăla sub influenţa nu numai a partidului indian, dar şi apartidului evreu şi a tuturor grupurilor de presiune care încercau să-l manipuleze. Astfel, când Vasti a primit ordinul să apară labanchet pentru a-şi afişa farmecele fizice, acest ordin fusesesugerat nu de poporul său, ci de evrei, căci erau evrei şi indieni careasistau la dansurile Curţii. Şi refuzul lui Vasti, când ea abia trecusede douăzeci de ani, a adus la putere, prin alegerea unei noi regine,pe cei care aveau să-i ia locul. (Lectura 1096-2).

Aceeaşi lectură spune într-adevăr că Vasti fusese crescută în India, ţara sa adoptivă, deşi era dintr-o familie persană: Şi de ce a refuzat Vasti să se arate în public la cererea regelui?

Nu numai din cauza intrigilor politice ale celor care fuseseră puşi înposturile de răspundere [...], dar şi din cauza atitudinii morale pecare ea a considerat că trebuie să o aibă ca fidelă a religiei luiZend. (Lectura 1096-2).

Deşi Cayce nu foloseşte cuvântul, nefericita Vasti era o campioană a feminismului, cel puţin o campioană a demnităţii femeii. Ne uluieşte gândul că noi mai mult am regresat în acest domeniu şi că egiptenele sau mongolele din timpuri preistorice aveau mai multă libertate decât americanele secolului XX (deşi acestea îşi imaginează că au inventat drepturile femeii!). (Ne amintim şi de teoriile lui Robert Graves privind superioritatea femeilor, preotese ale culturilor lunare din zorii preistoriei).

Dar încă n-am ajuns la capătul surprizelor: printre consultantele lui Cayce, o altă persoană a aflat că fusese... Estera!

Şi aceasta urmând principiul reîncarnării în grup, care vrea ca entităţile ce s-au cunoscut într-o epocă să se regăsească în alta... Această consultantă, o femeie de afaceri americană de 43

de ani, ar mai fi avut şi o viaţă atlantă, o viaţă incaşă, o viaţă

egipteană, o viaţă în Siam. În fiecare din aceste existenţe, ea ar fi dus o viaţă privilegiată, mai ales ca prinţesă în Siam. Ansamblul lecturii lasă să se înţeleagă că deşi sus-pusă, i-ar fi lipsit caritatea, permiţându-şi favoruri pe care le refuza altora. În Atlantida, ea ar fi manifestat mult dispreţ faţă de bieţii roboţi

semi-animali, semiumani. Şi numai ca Estera ar fi început să

înveţe ce este îngăduinţa. Ea l-a întrebat pe Cayce: DE CE A TREBUIT SĂ SUPORT ATACURI DE PARALIZIE

FACIALĂ?

Pentru că în acele experienţe de viaţă, ca regină (Estera) şi caprinţesă favorizată de atâta frumuseţe, aţi pierdut în plan spiritual -

pe când vi se dăduse o înaltă conştiinţă [...]. Dar astăzi acest nivelînalt de conştiinţă îşi găseşte expresia în îngăduinţa, în speranţa, înrăbdarea din suferinţă, pentru ca să puteţi găsi adevărata lumină.

(Lectura 1298).

Lectura spune că această entitate nu aplicase în comportamentul său cotidian principiile Legii lui Unul, principiile de iubire şi compasiune. De unde trista sa reîncarnare de astăzi...

Să fi fost regina unui asemenea Imperiu, şi să te trezeşti cu o paralizie facială în acest univers hidos de beton şi plastic care este America modernă - totuşi ce decădere...

Regii Magi

Referinţele la Persia veche se termină - cronologic - printr-un grup de lecturi despre regii Magi (numiţi în engleză: The Wise Men

= Inţelepţii). Ei se adaugă ciclului persan, în măsura în care sosesc din ţări odinioară controlate de ahemenizi şi pentru că par să fi conservat cunoaşterea ezoterică a Persiei din timpul lui Zoroastru:

În acele timpuri care preced venirea Prinţului Păcii pe Pământ,găsim entitatea încarnată în acea ţară pe care o numim astăziPersia. Era un înţelept, un expert, un savant, care avea un rol desfătuitor pe lingă oameni; el cunoştea matematica timpurilor vechi,ca şi învăţăturile perşilor antici, contemporanii lui Zend, [...] şi ai luiUhjltd. El aducea celor pe care-i sfătuia o mai bună interpretare alegilor astrologice şi a legilor naturale [...]. Astfel, găsim entitateaprintre aceste personaje de poveste - şi care totuşi au existat înrealitate - Magii care au venit din Orient în acea vreme. De aceea, înviaţa actuală a acestei entităţi (un american de 49 de ani) vedem oprofundă sensibilitate faţă de aceste legende vechi atât de desrepetate - şi entitatea le acceptă ca adevărate în străfundulsufletului său [...]. Această entitate a fost cea care a adus tămâiacopilului. Ea se numea atunci Achlar. (Lectura 1908-1).

Un alt rege Mag:

Entitatea era printre Magii care au venit în Ierusalim laBetleem, când s-a născut Invăţătorul pe Pământ. Entitatea senumea Ashtueil şi venea din munţii ţinuturilor care sunt acumArabia şi India [...]. Entitatea a adus tămâia. (Lectura 256-1).

Mai târziu, acelaşi consultant l-a întrebat pe Cayce: CARE DIN ÎNCARNĂRILE MELE ÎMI VOR INFLUENŢA

ACTIVITĂŢILE, MOTIVAŢIILE ÎN ANII CARE URMEAZĂ?

Încarnarea persană, unde aţi studiat influenţele stelare şişederea sufletelor în planurile ce înconjoară Pământul, pentru aexplica motivaţiile sufletelor omeneşti. (Lectura 256-5).

Şi câți Magi au fost?

ÎNTR-O LECTURĂ, NE SPUNEŢI, DOMNULE CAYCE, CĂ

MAGII AU VENIT DIN INDIA, EGIPT, GOBI; ÎNTR-O ALTA, SPUNEŢI CĂ MAGII CARE AU ADUS TĂMÎIA AU VENIT DIN

PERSIA. ATUNCI AR TREBUI SĂ ŞTIM... CE ESTE EXACT? ÎI CITAŢI PE MAGII ACHLAR ŞI ASHTUEIL; DAR CUM SE NUMEAU

CEILALŢI?

Ambele (lecturi) sunt corecte. Căci au fost mai multe vizite aleMagilor. Tradiţia a povestit că erau trei Magi. Dar au fost şi alpatrulea, şi al cincilea, şi apoi al doilea grup. Ei au venit din India,Persia, Egipt, dar şi din Caldeea, Gobi, din actuala Indochină, ţaraThai. (Lectura 2067-7).

Magii care îşi fac o scurtă apariţie în Evanghelia lui Matei (cap. II, 1, 3) au rămas foarte vii în folclorul nostru, mai ales în vechiul Crăciun provensal - poate că datorită informaţiilor de prima mina, spuse pe loc de un grup de rude şi cunoscuţi ai lui Christos.