Casa în care locuiesc, serviciul, mașina, banii din contul meu bancar fac parte din resursele mele externe. Dacă nu am avea aceste resurse, nu am putea rezolva multe lucruri. Când avem o problemă, dacă de exemplu trebuie să facem anumite cheltuieli pentru că s-a stricat instalația electrică, ce facem? Economiile, rezervele noastre sunt resursa pe care o utilizăm pentru a rezolva această problemă.
Cât despre instituții, deși eu nu mă duc la spital, care se află la cinci străzi de casa mea, acel spital este o resursă; asigurările sociale reprezintă și ele o resursă, o folosesc sau nu, profit de ea. La fel se va întâmpla cu facultatea unde am studiat, biblioteca din cartier sau comisariatul din zona mea.
Revenind la exemplul cheltuielii neprevăzute, dacă economiile mele nu sunt suficiente (sau nu există), pot merge la cea mai apropiată bancă și să cer un credit.
Și persoanele pot fi resurse. Prietenii noștri, profesorii și rudele sunt unele dintre persoanele la care obișnuim să apelăm. Cine știe, poate unul dintre ei îmi poate împrumuta banii, dacă banca îmi refuză creditul. Și poate, chiar mai mult, prietenul meu Alfredo, care este atât de îndemânatic, îmi va da o mână de ajutor să repar instalația.
Un exercițiu interesant ar putea fi să notez pe o foaie de hârtie resursele externe pe care le am și, mai ales, care sunt persoanele din jurul meu pe care contez și pentru care contez.
Pe unele persoane contez când vreau să mă distrez, pe altele, ca să stau de vorbă, să mă îmbrățișeze când am nevoie, să-mi împrumute bani, să mă
adăpostească sau să mă protejeze, sau să-mi dea un sfat financiar. Mă rog, enumerarea este infinită. Vă sugerez să cercetați pe cine contați și pentru ce anume, în fiecare caz.
Fiind un exercițiu pe care îl faci cu tine, nu e nevoie să minți. Alcătuind lista, e probabil să avem unele surprize. De exemplu, o persoană s-ar putea să figureze de mai multe ori; o persoană despre care la început credeai că nu va apărea în listă să figureze pe locul al treilea; iar alta, despre care credeai că sigur va apărea să nu apară nici pe ultimul loc…
Uneori este necesar să ai curajul de a cere ajutor cuiva care reprezintă o resursă externă. O situație nerezolvată plutește în aer și o cantitate din energia noastră va rămâne prinsă în situația respectivă, astfel încât nu vom putea merge mai departe.
Trebuie să învățăm să cerem ajutor fără a depinde și trebuie să învățăm să
primim ajutor fără a crede că suntem dependenți.
Atenție…
A primi ajutor nu este același lucru cu a depinde de cineva.
Resurse interne
În magazia din spatele casei mele sunt unelte. Am acolo toate uneltele decare a ș putea avea nevoie pentru situa ț iile cu care mă confrunt în via ț a de zi cu zi.
Este incredibil! A existat o perioadă din via ț a mea în care nu descoperisem încă existen ț a acestei magazii din spate. Credeam că în casa mea pur ș i simplu nu există un loc pentru unelte. De fiecare dată când voiam să fac ceva, trebuia să cer ajutorul cuiva sau să împrumut unealta necesară. Îmi aduc aminte perfect de ziua descoperirii: tocmai mă gândisem că trebuia să
am mereu la îndemână uneltele pe care le foloseam ș i eram dispus să mi le procur, dar am considerat că, înainte, trebuia să le găsesc un loc în casă
unde să le păstrez. Îmi aminteam cu nostalgie magazia de tablă din spatelecasei bunicului meu Mauricio ș i îmi era vie în minte nelini ș tea acelei zile în care am ajuns acasă cu prima MEA unealtă. Mă îngrijora teribil ideea că o puteam pierde dacă nu-i găseam un loc. În cele din urmă, bineîn ț eles, am pus-o pe un raft oarecare ș i încă îmi amintesc ce furios am fost pentru
că nu am găsit-o atunci când am avut nevoie ș i a trebuit să merg în vecini să cer, ca ș i cum nu a ș fi avut-o.
A ș a s-a întâmplat că m-am dus în spatele casei, gândindu-mă să
construiesc o mică magazie, în col ț ul din stânga al grădinii. Ce surpriză a fost să găsesc acolo, în locul în care eu credeam că trebuia să construiesc magazia de unelte, o construc ț ie mult mai mare decât cea pe care inten ț ionam să o ridic! O magazie care, după cum aveam să descopăr, era plină de unelte.
Acea magazie din spate fusese întotdeauna acolo ș i, fără îndoială, fără să
ș tiu cum, uneltele mele pierdute se aflau acolo, perfect ordonate, alături de altele ciudate, despre care nici nu ș tiam la ce foloseau, ș i de altele pe care le-am văzut folosite de al ț ii, dar pe care nu am învă ț at niciodată să le întrebuin ț ez.
Încă nu ș tiam ce aveam să descopăr cu timpul, că în magazia mea din spatele casei se află toate uneltele, că toate sunt proiectate ca prin magie pe măsura mâinilor mele ș i că toate casele au o magazie asemănătoare.
Fire ș te, nimeni nu poate ș ti că are această resursă dacă nici măcar nu a aflat că are mica magazie; nimeni nu poate folosi eficient unelte mai sofisticate, dacă niciodată nu ș i-a făcut timp pentru a învă ț a să le mânuiască; nimeni nu- ș i poate da seama cât este de norocos să aibă acest cadou magic, dacă preferă să trăiască cerându-i vecinului uneltele lui sau îi place să se plângă că nu are ce-i trebuie în casă.
Începând din ziua în care am făcut descoperirea, nu am încetat să cerajutor de fiecare dată când am avut nevoie, dar ajutorul primit a sfâr ș it întotdeauna prin a fi mediul necesar pentru ca, mai devreme sau mai târziu, să fiu surprins să găsesc în spate propriile unelte ș i să învă ț de la celălalt cum să le folosesc cu îndemânare.
Resursele interne sunt unelte comune tuturor, nu există nimeni care să nu le aibă.
Poți să știi sau nu că le ai, poți să fi învățat sau nu să le folosești.
E posibil ca unele dintre unelte să fie în stare mai bună decât altele, ca la rândul lor să te sprijine în folosirea altor resurse. Dar cu toții avem această
„mică magazie de unelte“, plină de resurse, suficiente, spun eu, dacă ne hotărâm să o explorăm…
Seducția, de exemplu, este o resursă prioritară și importantă, o unealtă pe care multă lume crede că nu o are. Iar eu spun: „Nu ai căutat bine“. În relația cu ceilalți, dacă nu poți apela la această resursă, într-adevăr, vei avea probleme. Cineva care nu poate folosi nici măcar un minimum de seducție nu numai că nu poate stabili o relație de cuplu, dar nu va putea obține nici măcar un credit de la bancă sau o reducere la cumpărături.
A seduce nu înseamnă „a lua pe cineva pe sus“, a seduce are legătură cu a transmite încredere, simpatie, cu a genera un curent afectiv între două
persoane. A seduce are legătură cu afectivitatea tuturor relațiilor interpersonale. Mulți cred că seducția este un dar natural și într-o oarecare măsură e adevărat, dar este și un dar universal și educabil.
Conștiință de sine și înțelegere Drumul creșterii personale începe cu autocunoașterea, iar aceasta, prin conștiința de sine, care este și prima și principala resursă internă.
Cu cât sunt mai abil în utilizarea acestei unelte, cu atât mai rapid voi avansa pe cale și acțiunile mele vor fi mai eficiente.
Dar se poate constata că există unelte care se combină, resurse care se însumează și se optimizează. Faptul de fi conștient de mine trebuie să intre în relație cu capacitatea de a înțelege ce este în exterior. Altfel spus, dacă eu nu pot înțelege ce se întâmplă, nu pot face nici o evaluare, nu pot raționa,
nu pot face nici un pronostic, nu pot elabora acțiunea pe care doresc să o realizez.
Se poveste ș te că era un tată care avea un fiu cam nătâng. Într-o zi, î ș i cheamă fiul ș i îi spune:
– Vino încoace! Du-te la magazin și vezi dacă mă găsești acolo!
– Da, tati, spune băiețelul.
