resemnarea, conformismul resemnării apare ca singura ieșire. Când vom ajunge la Calea lacrimilor vom reveni asupra acestui aspect.
Am putea continua să vorbim despre resurse la infinit; pentru moment este suficientă această enumerare a uneltelor pe care le-am găsit în magazia mea și în cea a tuturor celor pe care i-am cunoscut.
Resurse interne
Conștiință de sine
Capacitate de a înțelege
Asertivitate
Abilități personale
Capacitate afectivă
Inteligență
Principii morale
Forță a voinței
Curaj
Seducție
Abilitate manuală
Histrionism
Carismă
Simț estetic
Tenacitate
Capacitate de a învăța
Creativitate
Percepție
Experiență
Intuiție
Abordare etică
Acceptare
Aceste unelte nu sunt nimic altceva decât câteva dintre cele care există, te asigur, păstrate în magazia pe care poate nu ai văzut-o niciodată, din spatele casei tale. Nu contează că nu le folosești în fiecare zi; nu le arunca, nu renunța la ele, nici măcar nu înceta să exersezi utilizarea fiecăreia dintre ele, din când în când; acestea trebuie să fie acolo, poate vei avea nevoie de ele mâine.
Fiecare va folosi aceste unelte pentru ceea ce dorește.
Uneltele bune nu garantează că scopul pentru care ar putea fi utilizate este bun.
Așa cum se întâmplă cu toate uneltele, nu doar că trebuie să știi să le folosești, ci va fi necesar să coordonezi utilizarea acestora. Adică poți folosi aceleași resurse pentru lucruri minunate sau pentru lucruri îngrozitoare. Dacă am un ciocan, un fierăstrău, cuie, șuruburi, lemne și
funie, le pot folosi pentru a construi o casă sau pentru a ridica o spânzurătoare.
Obiectivul este personal; unealta îți dă posibilitatea, dar importantă este intenționalitatea pe care i-o dai.
Editorial Del Nuevo Extremo
6
Decizie
Mai departe pe calea autodependenței, va trebui să cucerim autonomia, poate porțiunea cea mai dificilă a acestui parcurs.
La ce se referă acest cuvânt care sună atât de tehnic și pe care, în general, îl asociem cu politica, navigația aeriană sau consiliile de conducere strategică
a instituțiilor, dar niciodată sau aproape niciodată cu persoane obișnuite?
Cuvântul autonomie este compus din suma a două concepte: auto-nomia.
Ca să începem cu finalul, „nomia“ derivă din grecescul nomos, care înseamnă lege, normă, cutumă, și din extensia sa nomia: sistematizarea legilor, normelor sau cunoștințelor dintr-un anumit domeniu (astfel, astronomia este știința ce sistematizează cunoștințele și regulile care se referă la mișcarea astrelor, economia, cea care sistematizează cunoștințele legate de ekos: casă, loc, mediu etc.). Începutul cuvântului este deja cunoscutul prefix auto, care semnifică de către sine însuși, prin el însuși.
Autonom, din punct de vedere etimologic, este cel capabil să administreze, sistematizeze și să decidă asupra propriilor norme, reguli și cutume. Iar dacă eu vreau să fiu autodependent, în primul rând va trebui să mă decid să
