taburete, o saltea aruncată pe jos ș i o masă rudimentară.
După ce s-a terminat discu ț ia, oaspetele l-a întrebat pe rabin:
– Iertare, rabinule, dar unde este toată mobila?
Iar rabinul i-a spus:
– Dar a ta unde este?
Omul a răspuns:
– Eu nu sunt din ora ș , sunt doar în trecere.
– Ș i eu sunt în trecere, a spus rabinul.
Am senzația că trăim într-o lume în care ne agățăm de bunuri și de avere; că trăim într-o lume, în care, la începutul secolului trecut, societatea industrială ne-a promis ceva ce în realitate nu a putut duce la capăt și de care poate nu ne dăm seama; ne-a promis că, dacă vom putea să ne
îndeplinim toate dorințele, vom fi fericiți. Ne-a promis că, dacă vom putea cumpăra tot ce dorim, atunci ne va fi bine, nu vom mai suferi și așa mai departe. Am fost mințiți. Era o minciună, știi? Era o minciună. Istoria a demonstrat că este o minciună.
4
Ce este doliul?
… Ș i micul prin ț spuse:
– Bine… asta e tot.
Ezită încă un moment; apoi se ridică ș i făcu un pas… Nu ț ipă. Căzu u ș or, a ș a cum cade un copac pe nisip. Nu făcu nici un zgomot.
Ș i acum, în mod sigur, au trecut deja ș ase ani… M-am consolat pu ț in, pentru că ș tiu că s-a întors cu adevărat pe planeta sa, deoarece în zori nu i-am mai găsit trupul. De atunci, noaptea îmi place să ascult stelele; sunt precum cinci sute de milioane de clopo ț ei…
Antoine De Saint-Exupéry Micul prinţ
După tot ce am discutat până aici, suntem în măsură să definim conceptul de „doliu“, fără să includem în descrierile și definițiile noastre ceea ce se numește doliu patologic, pe care îl vom aborda mai târziu.
Doliul este durerosul proces normal de gestionare a unei pierderi, caretinde către adaptarea și armonizarea situației noastre interioare și exterioare în fața unei noi realități.
Gestionarea doliului înseamnă, prin urmare, să ne pu nem în contact cu golul pe care l-a lăsat pierderea a ceea ce nu mai există, să evaluăm importanța acesteia și să trecem de durerea și frustrarea pe care o implică absența sa.
Prin convenție, am putea spune că un doliu s-a încheiat atunci când suntem în măsură să ne amintim ceea ce am pierdut simțind mai puțină durere sau deloc, când am învățat să trăim fără el, fără ea, fără ceea ce nu mai este.
Când am încetat să trăim în trecut și putem investi toată energia noastră în viața prezentă și în oamenii vii din jurul nostru.
Iată câteva dintre senzațiile corporale pe care le încearcă cei care sunt în doliu. Fenomenul se numește doliul corpului:
– Insomnie
– Palpitații
– Nod în gât
– Dureri în ceafă
– Tremurături
– Nod în stomac
– Dureri de cap
– Înțepături în piept
– Pierderea poftei de mâncare
– Greață
– Oboseală
– Senzație de lipsă de aer
– Slăbiciune
– Vedere neclară
– Dureri de spate
– Hipersensibilitate la zgomot
– Dificultate la înghițire
