Curând ajungi să percepi școala ca pe un loc în care te duci ca să te joci cu prietenii tăi.
Pe măsură ce avansezi, an după an, școala devine principalul loc de joacă.
Desigur, este necesar să muncești puțin și să-ți menții notele la un anumit nivel ca să ți se permită să continui să mergi la școală, dar te gândești mai mult la prieteni și la activitățile sociale decât la activitatea școlară propriu-zisă.
Dacă ai suficient noroc să mergi la facultate, continui să te joci cu prietenii, însă
de data aceasta fără supraveghere! Majoritatea celor care studiază la universitate petrec acolo patru sau cinci ani într-un ciclu nesfârșit de activități sociale împreună cu alții, muncind doar atât cât să evite exmatricularea.
Lumea muncii
Când termini școala, obții prima slujbă. Te prezinți să lucrezi în prima zi puțin agitat și nesigur de ceea ce va urma. Apoi ești prezentat colegilor, dintre care majoritatea sunt de vârsta ta. Aceasta îți amintește de școală. Păi ce faci cu cei de-o vârstă? Te joci!
În ziua de astăzi, locul de muncă este principalul loc de joacă pentru adulții americani. Se estimează că angajatul obișnuit nu se apucă de treabă înainte de ora 11 și deja pe la 15:30 începe să se relaxeze.
Primul lucru pe care îl fac angajații când ajung la muncă este să se „joace cu prietenii“. Petrec aproape 50% din timp pălăvrăgind cu colegii despre subiecte care nu au nimic în comun cu slujbele pentru care au fost angajați. Când nu stau la povești cu colegii, se joacă cu e-mailul, trimițând și primind mesaje, verificând postări de pe Facebook, căutând ce anume este de vânzare și unde și reacționând la diferite forme de reclamă și de spam. Apoi brusc ridică privirea și… ghici! A trecut ziua.
Deoarece atât de mulți oameni consideră locul de muncă un loc de joacă, se simt adesea ofensați când vine șeful și le cere să muncească ceva. Sunt atât de preocupați de acel flux nesfârșit de întreruperi electronice încât nu găsesc timpul necesar pentru a munci serios.
Boala e-mailului
Adultul obișnuit își verifică mesajele electronice de 145 de ori pe zi. De aceea, Julie Morgenstern, expert în managementul timpului, a scris de curând o carte intitulată Never Check E-Mail in the Morning [Nu-ți verifica niciodată e-mailul dimineața]. Din ce în ce mai multe companii, organizații, până și Harvard Business Review, ajung la aceeași concluzie. Faptul că petreci prea mult timp cu poșta electronică îți poate sabota cariera și îți face aproape imposibilă realizarea de performanțe la nivel înalt la serviciu.
Motivul pentru care e-mailul poate fi atât de devastator pentru productivitatea actuală și pentru perspectivele viitoare este acela că, de fiecare dată când primești un mesaj, corpul tău eliberează o cantitate infimă de dopamină, un stimulant similar cu substanța activă din cocaină. Acest stimulant îți dă o senzație de plăcere, care determină inconștient dorința de a o multiplica.
Deoarece obții acest efect prin trimiterea și primirea de mesaje, prin verificarea mesajelor text de pe telefonul mobil, prin efectuarea de convorbiri telefonice sau comunicând în orice altă manieră pe calculator sau pe smartphone, ajungi să faci acest lucru toată ziua. Curând nu te mai poți opri, devii dependent ca un toxicoman.
Conform unui articol din USA Today, atunci când reacționăm încontinuu la e-mailuri și la mesaje, creierul este din ce în ce mai obosit. Rezultatul este pierderea, pe parcursul zilei, a aproximativ 10 puncte din coeficientul de inteligență. Pe măsură ce trece timpul, devii din ce în ce mai… prost! La sfârșitul zilei, creierul este atât de obosit, încât îți este foarte greu să iei și cele mai simple decizii, cum ar fi ce să mănânci la cină sau la ce emisiune să te uiți la televizor.
Timpul de lucru versus timpul de joacă
Soluția pentru eliberarea din capcana irezistibilă denumită „atracția distracției“
este să îți amintești continuu că, atunci când mergi la serviciu, timpul petrecut acolo trebuie să fie timp productiv; nu este timp de joacă.
Atunci când ai acceptat slujba, ai încheiat un contract prin care te-ai angajat să
produci o anumită cantitate de muncă, de o anumită calitate, contra unei anumite sume de bani sau a altor beneficii. Ai făcut o promisiune și trebuie să te ții de cuvânt. Ai încheiat un contract, deci ți se cere să respecți termenii acestuia. Când ai această viziune asupra muncii, aceasta îți poate schimba întreaga perspectivă.
În fiecare minut al zilei de muncă, pune-ți următoarele întrebări: 1. De ce sunt eu pe statul de plată? Pentru ce m-au angajat, ca să realizez ce?
2. Ceea ce am de gând să fac acum este în concordanță cu motivul pentrucare mă aflu pe statul de plată? Ceea ce fac acum reprezintă modul cel maiînalt și mai performant de a-mi folosi timpul?
Dacă nu faci cele mai importante lucruri pe care le ai de făcut, atunci oprește-te și întoarce-te la activitățile pentru care ai fost angajat.
Când muncești, muncește
Iată regula succesului la locul de muncă: Muncește tot timpul cât ești la serviciu!
Când ajungi la serviciu, salută-ți colegii și apucă-te imediat de treabă. Ascunde-ți capul după monitor și dă-i bătaie, ca atletul care începe cursa pe cont propriu.
Dacă alții vor să stea la povești, zâmbește politicos și spune-le că ți-ar face mare plăcere să stai de vorbă cu ei, după orele de muncă. Acum ai multe de făcut și termenele de predare sunt strânse. În cele din urmă, cei care risipesc timpul, care nu-l prețuiesc nici pe al lor, nici pe al celorlalți, te vor considera cât se poate de neinteresant și vor petrece din ce în ce mai mult timp cu cei care au mai mult timp de pierdut.
Iată o formulă simplă pentru orele de lucru. Nu îți verifica mesajele dimineața.
Verifică-le doar de două ori pe zi, o dată la 11:00 și încă o dată la 15:00. Între cele două repere orare, închide programul de poștă electronică. Anulează toate sunetele, soneriile și alte semnale care te avertizează că ai mesaje noi. Nu uita, de fiecare dată când auzi unul dintre aceste sunete este ca și cum ai primi o injecție cu dopamină, care nu face decât să te distragă de la sarcinile de serviciu și să te determine să ai o productivitate scăzută. Lasă-le deoparte.
Focalizare și concentrare
Al doilea cuvânt esențial al productivității crescute este focalizarea. Capacitatea de a te concentra ferm asupra celei mai importante sarcini poate fi mult mai eficientă în a te ajuta să progresezi rapid în carieră decât orice alt factor.
Întreruperile electronice îți diminuează focalizarea și te distrag de la sarcina de lucru și de la rezultatele de care ai nevoie pentru a avea succes.
Mulți au fost seduși de mitul multitaskingului, ceea ce înseamnă că ei consideră
că pot lucra la mai multe sarcini odată. Experții au descoperit însă că
multitaskingul este de fapt „task-shifting“, adică oscilarea între diferite sarcini, punând rareori accentul doar pe una o perioadă mai îndelungată. Mai grav, ai nevoie de 17 minute pentru a reveni la concentrarea necesară reluării unei sarcini importante după ce ai fost distras, indiferent de motiv.
Al treilea cuvânt esențial în îmbunătățirea productivității, după claritate și focalizare, este concentrarea. Toate sarcinile importante necesită concentrare neperturbată, neîntreruptă, susținută, atât timp cât este necesar pentru realizarea
lor. Acest aspect poartă denumirea de activitate mentală concentrată (AMC). Din fericire, concentrarea este o aptitudine, un obicei pe care îl deprindem prin exercițiu și repetiție, până când devine ușor de realizat și automat.
Răsplata cea mare
Două sunt marile câștiguri obținute prin practicarea clarității, a focalizării și a concentrării la serviciu, întreaga zi. Primul este acela că vei deveni unul dintre angajații cei mai productivi și mai respectați din organizație. Vei realiza mult mai mult, mai repede și la un standard de calitate superior. Vei primi din ce în ce mai multe atribuții importante. Vei beneficia de atenția și respectul superiorilor. Vei fi mai bine plătit și promovat mai rapid. Ușile oportunităților se vor deschide, uneori mult mai devreme decât ți-ai putea imagina în prezent.
Al doilea mare câștig pentru practicarea clarității, a focalizării și a concentrării este felul în care te simți. Absolut totul în viața profesională, ca și majoritatea aspectelor din viața personală, se învârte în jurul modului în care începem și ducem la îndeplinire sarcinile. De fiecare dată când începi și termini o sarcină, indiferent de mărimea ei, simți un aflux de energie, entuziasm și stimă de sine.