Curioasa limbă româ,iă
19
producem nici o singură lucrare, care să-i.înalţe inima şi să-l facă să uite pentru un moment mizeria de toate zilele".
Un român din urmă cu doar câteva decenii, de pe la 1820-1830, necunoscător de franceză, n-ar fi înţeles mai nimic din acest text.
Şi pe parcursul secolului XX, franceza a rămas pentru români principalul rezervor de neologisme. În ultimele decenii i-a luat însă locul engleza (ca pretutindeni în lume). Cu rost sau fără rost, avem deja o grămadă de cuvinte englezeşti, mai bine zis, americane, intrate îri limba română şi preluate de regulă fără nici o modificare, spre deosebire de împrumuturile franceze care au fost de fiecare dată adaptate spiritului limbii (astfel, apelând tot la textul lui Maiorescu, apparence a devenit aparenţă, statistique s-a schimbat puţin în statistică şi aşa mai departe).
Spunem însă, în cea mai curată limbă ehgleză, manager în loc de administrator (neologismul anterior, de origine franceză),job în loc df'\ slujbă
(vechi cuvânt de origine slavă), board în loc de comitet (alt neologism franţuzesc), target în loc de ţintă (cuvânt de origine slavă) . . . ca să nu mai vorbim de mall, nume dat imenselor co:µiplexe comerciale, foarte pe placul românilor. Au dispărut şi tradiţionalele „floricele de porumb"; li se spune acum „popcorn", pe americăn�şte. Şi fiindcă tot vorbim despre amestec, şi acesta pare
20 Românii şi Europa: o istorie surprinzătoare a fi pe punctul de a ceda locul, cel puţin în vorbirea mai elevată, terµi.enului englezesc mix.
Cum se vede, românii sunt gata să primească
orice - şi se dovedesc foarte prompţi într-un asemenea demers.
III
