„El a oferit două motive”: Freud, S. Inhibitions, Symptoms, and Anxiety (J.
Strachey, trad.). London: Hogarth Press 1936 (publicat în original în 1926).
„Deşi Freud a scris cu acurateţe”: Freud, S. „Thoughts for the Time on War and Death: Our Attitudes Toward Death.” Collected Papers of Sigmund Freud. Voi. 4.
London: Hogarth Press, 1925; vezi şi Yalom, I. D. Existenţial Psychotherapy. New York: Basic Books, 1980, pp. 64-69.
„De-mortificarea morţii, cum a numit-o Robert Jay Lifton, pe care el a operat-o”: Lifton, R., J -The Broken. Connection. New York: Simon & Schuster, 1979.
„Într-adevăr, se poate argumenta”: Spiegel, D. „Man as Timekeeper: Philosophical and Psychotherapeutic Issues.” American Journal of Psychoanalysis, 1981, 41 (5), 14.
„Să ceri unui pacient să mediteze în faţa unui mormânt”: Freud and Breuer, 1S95/2000.
„Distincţia pe care a făcut-o între idei şi comunicarea dintre noi”: Sinergia necesară între idei şi conexiunile umane sunt tema centrală a romanului meu The Schopenhauer Cure. New York: Harpercollins, 2005.
Capitolul 3: Experienţa revelatoare
„În loc de asta a fost o forma de terapie de şoc existenţială”: în literatura psihiatrică astfel de experienţe sunt categorisite în mod obişnuit drept „experienţe la limită”, o traducere a termenului german de analiză existenţială
Grenzsituationen, care desemnează limitele sau graniţele umane. Dar termenul limită este problematic în cadrul terapiei contemporane deoarece referinţa primară este la stabilirea cadrului – adică a limitelor relaţiei terapeutice şi evitarea altor relaţii decât cele strict terapeutice. De aceea eu propun termenul experienţa revelatoare.
„Mulţi au vorbit despre o diminuare”: Yalom, I. D. Existenţial Psychotherapy.
New York: Basic Books, p. 160.
„La următoarea noastră consultaţie, i-am citit cu voce tare”: Tolstoi, L. Anna Karenina. New York: Modem Library, 2000, p. 168 (publicată în original în 1877).
„Asupra unei teme de mare importanţă”: Această concluzie este susţinută de o teză de doctorat care a confirmat o relaţie inversă între teama de moarte şi satisfacţia vieţii – cu alte cuvinte cu cât satisfacţia vieţii este mai mică, cu atât teama de moarte este mai mare. Godleay, C. Death Anxiety, Defensive Styles, and Life Satisfaction. Teză de doctorat, nepublicată, Colorado State University, 1994.
„La fel ca Zorba Grecul”: Kazantsakis, N. Zorba the Greek. New York: Simon & Schuster, 1952. (publicat în original în 1946)
„Sartre în autobiografia sa”: Sartre, J.—P. The Words. New York: Vintage Books, 1981, p. 198. (publicat în original în 1964.)
„Mă aflu pe veranda acoperită”: am descris acest vis în Yalom, I. D. Momma and themeaning of Life. New York: Basic Books, 1999, p.138.
Capitolul 4: Puterea ideilor
„Dintre cei care au reformulat acest argument”: Nabokov, V. Speak, Memory.
New York: Putnam, p. 19. (publicat în original în 1951 sub titlul Conclusive Evidence)
În The Gift oftherapy, descriu un incident: Yalom, I. D. The Gift oftherapy: An Open Letter to a New Generation of Therapists and Their Patients. New York: Harpercollins, 2001, pp. 187-l94.
„Freud formulează frumos argumentul”: Freud, S. „On transiency.” în J.
Strachey (ed. Şi trad.) Standard Edition of the Complete Psychoâogical Works ofsigmund Trend. Voi. 14 London: Hogarth Press, 1955, pp. 304-307. (publicat în original în 1915).
„Nietzsche, cel mai mare aforist dintre toţi”: Nietzsche, F. Human, AII Too Human. Voi. 2 Cambridge: Cambridge University Press, 1986, p. 250 (publicat în original în 1878.)
„În minunatul roman al lui John Gardner”: Gardner, J. Grendel. New York: Vintage Press, 1989, p. 133. (publicat în original în 1971.)
„Încercaţi să le citiţi şi voi cu voce tare”: Ideea experimentului mental al
„eternei reîntoarceri” este dezvoltată complet în Aşa grăit-a Zarathustra, dar citatul este dintr-o altă lucrare meii timpurie: Nietzsche, F. The Gay Science (W.
Kuafman, trad.) New York: Vintage books, 1974, p. 273 (publicat în original în 1SS2).
„Nietzsche a mai formulat două propoziţii de «granit»”: Nietzsche, F. Thus Spake Zarathustra. New York: Penguin Books (publicat în original în 1891).
„Unii refuză împrumutul vieţii”: Rank, O. Will Therapy and Truth and Reality.
New York: 1945, p. 126 (publicat în original în 1930).
„Otto Rank a propus o dinamică utilă”: Rank, O. 1930/1945, pp. 119-l33.
„Această formulare a devenit baza”: Becker, E. Denial of Death. New York: Free Press, 1973.
„Pentru beneficiul unei astfel de persoane mi se pare util: Schopenhauer, A.
„What a Man Is", „What a Man Has" şi „What a Man Represents." Parerga and Paralipomena. Voi. 1 Oxford: Oxford University Press, 1974, pp. 323M03. (publicat în original în 1S51).
Capitolul 5: Cum să depăşim teroarea morţii prin relaţionare
„Confirmarea este omniprezentă”: Lambert, C. „The Science of Happiness.”
Harvard, Ian. /feb. 2007. Www.harv ard. Magazine. Corn / on-line / 010 7 S3.html
„Până şi zeii antici greci fugeau de teamă”: Vezi de exemplu cuvântarea lui Artemis din finalul piesei Hippolite de Euripide.
