― Adică ai amândorura?
― Nu există decât un singur fel de străbuni, spuse Bliss. Cu toţii am avut aceiaşi străbuni. Cu toţii.
― După părerea mea, fata îşi dă foarte bine seama că este diferită faţă de noi, spuse Trevize.
Bliss spuse spre Trevize, coborând vocea:
― Să nu mai spui aşa ceva. Trebuie să devină conştientă că acest lucru nu este adevărat. În aspectele esenţiale, nu este diferită faţă de noi.
― Hermafroditismul este esenţial, după părerea mea.
― Eu mă refeream la intelect.
― Şi lobii-transductori sunt esenţiali.
― Haide, Trevize, nu căuta nod în papură. Este inteligentă şi umană, indiferent de detalii.
Se întoarse spre Fallom, ridicând vocea:
― Gândeşte-te în linişte la asta, Fallom, şi vezi ce înseamnă pentru tine. Străbunii tăi şi ai mei erau aceiaşi. Toţi oamenii de pe toate lumile ― multe, foarte multe lumi ― au avut aceiaşi străbuni, care au trăit la începuturi pe lumea numită Pământ. Asta înseamnă că
suntem rude, nu-i aşa?... Acum mergi înapoi în cameră şi gândeşte-te.
Fallom, după ce îşi opri privirea îngândurată asupra lui Trevize, se întoarse şi fugi spre cameră, îndemnată de atingerea afectuoasă a lui Bliss, pe spinare.
Bliss se întoarse spre Trevize şi spuse:
― Te rog, Trevize, promite-mi că n-o să mai faci de faţă cu ea comentarii din care să
tragă concluzia că este diferită de noi.
― Îţi promit, spuse Trevize. N-am intenţia să-i împiedic sau să-i stric educaţia, însă, să
ştii că este diferită de noi.
― În anume privinţe. Aşa cum eu sunt diferită de tine, sau de Pel.
― Nu fi naivă, Bliss. Diferenţele în cazul lui Fallom sunt mult mai mari.
― Un pic mai mari. Asemănările sunt cu mult mai importante. Ea şi semenii ei vor face într-o bună zi parte din Galaxia, şi se vor dovedi chiar foarte utili.
― Foarte bine. Nu ne mai certăm.
Se întoarse spre computer, cu o reţinere evidentă:
― Şi, între timp, mă tem că va trebui să verific presupusa poziţie a Pământului în spaţiul real.
― Ai emoţii?
Trevize ridică din umeri:
― Ei bine, şi dacă nu este nici o stea adecvată în acel loc?
― Atunci nu este, şi gata, spuse Bliss.
― Mă întreb dacă are vreun rost să verificăm acum. Oricum, nu vom putea face Saltul înainte de câteva zile.
― Pe care ţi le vei petrece agonizând în supoziţii. Mai bine află acum. Aşteptarea nu va schimba lucrurile.
Trevize rămase o clipă locului, cu buzele strânse, apoi spuse:
― Ai dreptate. Foarte bine, atunci... Îi dăm drumul.
Se întoarse spre computer, puse mâinile pe pupitru, şi ecranul se întunecă.
― Bine, te las, spuse Bliss. Am impresia că prezenţa mea este de natură să te irite.
Plecă, fluturând din mână.
― Problema este, murmură el, că vom verifica mai întâi harta Galactică a computerului, şi chiar dacă soarele Pământului se află în poziţia calculată, harta probabil nu îl include. Dar atunci vom...
Vocea i se stinse, uimită, în timp ce pe ecran apăru o puzderie de stele. Erau foarte numeroase şi slabe ca strălucire în afară de câteva. Acopereau uniform suprafaţa ecranului.
Dar chiar aproape de centru se afla o stea mai strălucitoare decât toate celelalte.
― Am găsit-o, jubilă Pelorat. Am găsit-o, bătrâne. Uite ce strălucitoare este!
― Orice stea aflată în centrul coordonatelor pare mai strălucitoare, spuse Trevize încercând să-şi înfrâneze un sentiment de bucurie care putea să nu aibă un fundament real. Imaginea, la urma urmelor, este luată de la un parsec distanţă faţă de centru. Steaua aceea nu este o pitică roşie, sau o gigantă roşie, sau o aibastră-albă fierbinte. Să aşteptăm informaţiile; computerul le verifică în banca de date.