ajungem la concluzia unui creator din lumea misticii ajungem să ştim cine este acest creator.

Dumnezeu este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o realitate supranaturală a misticii. Marii misticii l-au experimentat pe Dumnezeu nu ştiinţific şi tehnic ci mai mult decât orice mistic şi ascetic. Raportul dintre sfinţi şi Dumnezeu nu a fost niciodată unul ştiinţific sau tehnic ci a fost mai mult decât orice un raport mistic şi ascetic. La fel de bine îngerii lui Dumnezeu nu sunt experimentaţi ştiinţific şi tehnic ci mai mult decât orice mistic şi ascetic.

Există falsa opinie că îngerii lui Dumnezeu sunt subiectul unor investigaţii ştiinţifice de ordin cosmologic şi astronomic. Acest lucru este eronat.170

Există din punct de vedere istoric o mistică orientală şi o mistică occidentală. Această

mistică are modalităţi diferite de a îi vedea pe îngeri. Mistica orientală are mai mult decât orice un raport sentimental în ceea ce îi priveşte pe îngeri şi existenţa lor. Orientul i-a perceput pe îngeri ca şi fiinţe ale sentimentelor în timp ce occidentul i-a perceput ca şi fiinţe raţionale sau mai mult decât orice intelectuale. Mai mulţi mari mistici occidentali au vorbit de îngeri ca şi de fiinţe ale intelectului pur. Evident mistica este doar o parte a teologiei şi angelologiei ortodoxe. Din punct de vedere uman îngerii sunt un mister. Este cât se poate de evident că în iudaism există vechea antagonie dintre îngeri şi diavoli. Scripturile iudaice vorbesc despre această antagonie de mai multe ori.

Iudaismul a trecut prin mai multe faze dintre care mai multe sunt menţionate în Vechiul Testament. Secolul al XX-lea a adus profunde transformări în iudaism în special datorită

propagandei naziste care a dus la exterminarea populaţiei evreieşti de religie iudaică din Europa. Iudaismul a fost de mai multe ori asimilat cu antisemitismul. Mişcări antisemitice au avut ca sursă distincţia de rasă dintre evrei şi restul popoarelor.171 Dacă este să credem că

lumea în care trăim este mai mult decât o realitate care poate sau pendulează între două

axiologii, a binelui sau a răului ar fii bine să credem că realitatea aceasta are o cauză

metafizică care nu vine din lumea noastră. Mistica se potriveşte cel mai bine cu adevărul că

Dumnezeu în Sine este o taină. Fiinţa lui Dumnezeu ne spun sfinţii părinţi este taină inefabilă

pe care nici îngerii din ceruri nu o ştiu.

Spre deosebire de creştini care au elaborat Noul Testament, evrei au elaborat Talmudul care este un fel de continuare a Vechiului Testament. Talmudul este de opinia că limba îngerilor este ebraica. Imaginea Talmudului este parţial adevărată din punct de vedere ortodox: îngerii pot zbura, ştiu viitorul, controlează ploaia, naşterea şi elementele naturii.

După Talmudul îngeri arată uman dar sunt făcuţi din foc, dar ceea ce este cel mai esenţial este că îngerii sunt făcuţi să medieze între Dumnezeu şi umanitate. O celebră poveste rabinică cu îngeri ne spune că orice faptă bună a omului face în ceruri un înger. Astfel a fost un rabin care avea un chivot de altar foarte frumos. Un alt rabin care era prieten cu el i-a cerut în cadou acest chivot fiindcă îi plăcea foarte mult. Deşi i-a promis că îi v-a da chivotul nu i l-a dat. Povestea a fost uitată şi rabinul care poseda chivotul a murit şi a ajuns în faţa judecăţii lui Dumnezeu. Faptul că rabinul nu i-a dat chivotul a fost un lucru bun şi în ceruri s-a făcut un nou înger însă acest înger a fost orb fiindcă el ar fii putut să dea ca şi cadou chivotul 170 A se vedea Flora Macallan, Îngerii: misticismul (Paragon incorporated, 2006).

171 Ceea ce am dorii să arătăm în rândurile de faţă este că în faţa puterilor demonice care sunt din nefericire la lucru şi în lumea noastră şi în lumea nevăzută nu avem prea mult de făcut decât să ne rugăm sfinţilor îngeri şi lui Dumnezeu. Diavolii pot influenţa viaţa şi cursul istoriei umane. Îngerii lui Dumnezeu sunt şi vor întotdeauna cu noi în această încleştare de forţe sau puteri.

129

şi să îşi cumpere un altul. Prin urmare fapta lui a fost imperfectă. În ceruri se spune că faptele rabinului au fost cântărite şi cele rele au cântărit exact cât cele bune. Îngerul cel orb făcut de fapta sa bună că a ţinut pentru sine chivotul s-a dus şi a luat locul cu faptele lui cele bune şi rabinul se spune că a fost admis în rai dar cu condiţia că acolo v-a ajunge numai dus de îngerul cel orb. Această poveste ne spune că de atunci rabinul şi îngerul cel orb au fost în căutarea raiului dar încă nu au ajuns să intre în el. Se spune că ei au călătorit aşa mulţi ani până când un alt rabin a venit şi a găsit acest chivot şi a aprins câteva lumânări pe el. În momentul când el a aprins lumânările pe chivot vederea îngerului a revenit şi el a putut găsii intrarea în rai. Aşa că acum şi îngerul şi omul după un lung periplu au ajuns cu bine în rai şi sunt în fericirea cea veşnică.172

O trăsătură fundamentală a omului mistic [hommo mysticus, ανθροπος μυστικος] este mai mult decât orice căutarea lui Dumnezeu. Omul mistic vede sensul vieţii acestei lumi în căutarea lui Dumnezeu creatorul său. Drumul căutării lui Dumnezeu este un drum mistic fiindcă Dumnezeu nu se descoperă pe sine imediat şi automat. Căutarea şi mai apoi aflarea lui Dumnezeu a fost o trăsături a mai multor mistici pe parcursul timpului. Desprins de tot ceea ce este trecător şi efemer misticul se unea pe sine cu Dumnezeu. Mistica ortodoxă are după unii trei etape principale: 1. purificarea sau asceza, 2. iluminarea şi 3. unirea deplină şi ultimă cu Dumnezeu. Unirea cu Dumnezeu este mai mult decât orice ţelul oricărui mistic.

Mistica îngerilor este mai mult decât orice o mistică a imitaţiei. Aceasta fiindcă omul vrea să

ajungă la o asemănare cu îngerii lui Dumnezeu. Monahul ortodox se vrea pe sine un fel de înger pământesc sau un înger în trup. Viaţa monahală ortodoxă a şi fost denumită viaţa sau calea îngerească. Mistica îngerilor a fost şi este o mistică comună atât iudaismului cât şi creştinismului.173 O altă mistic tipic iudaică pe lângă kabala a fost cu timpul mistica merkahab care se referă cel mai mult la ascensiunea sufletului uman la ceruri unde ajunge la tronul lui Dumnezeu. În această ascensiune sufletul uman ajunge să se întâlnească şi cu îngerii lui Dumnezeu.

Iudaismul şi mistica sa a fost din mai multe puncte de vedere esenţial antichităţii.

Principiile iudaice au fost invidiate de toţi anticii şi ele continuă să fie valabile din mai multe punct de vedere şi în zilele noastre. Centrul credinţei sau religiei iudaice este crezul în venirea lui Mesia sau a Hristosului care este Mântuitorul lumii trimit de Dumnezeu. După cum vom vedea începând cu anul 1 creştinii au considerat că Hristos a venit în timp ce evreii nu.

Aşa s-a născut creştinismul care original a fost o religie ce a derivat din iudaism. Trebuie să

ştim însă că există o ortodoxie a misticii şi nu orice fenomen poate fii numit mistică. Sunt mai multe elemente oculte ale misticii care au fost respinse de Biserică. Dintre ele am putea amintii mai mult decât orice spiritismul şi aşa zişi mediumuri. Aceştia sunt persoane care pretind că pot vorbii sau canaliza mesajele îngerilor sau diavolilor după nevoie. La fel de bine ortodoxia a respins ca fiind neadevărate tehnicile şamanice. Şamanii pretind că ajuns şi ei la 172 Această poveste se poate lega şi de faptul că în cultul ortodox se folosesc lumânări care cred că îi luminează

pe cei trecuţi de la noi sau mai bine spus morţi. În mai multe ţări creştine se aprind lumânări pentru cei morţi şi la fel de bine candele.

173 Idel Moshe, Ascensiuni la cer în mistica evreiască. Stâlpi, linii, scări, Editura Hasefer, Bucureşti, 2008, Cabala: Noi perspective, Editura Nemira, Bucureşti, 2000, Hasidism. Între extaz şi magie, Editura Hasefer, Bucureşti, 2001, Perfecţiuni care absorb. Cabala şi interpretare, Editura Polirom, Iaşi, 2004. Scholem, Gershom, Studii de mistică iudaică, Editura Hasefer, Bucureşti, 2000. Cabala şi simbolistica ei, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999.

Despre chipul mistic al divinităţii, Editura Hasefer, Bucureşti, 2001.

130

o cunoaştere mistică prin consumul de substanţe halocinogene sau stupefiante. Prin urmare, nu orice fapt poate fii considerat în sine un fapt mistic. Ocultismul este o mistică ocultă şi prin urmare neortodoxă şi el a fost respins de Biserică şi de creştinism. Sunt mai multe curente mistice oculte care pretind un fel de unire sau contact cu lumea spiritelor. Din mai multe punct de vedere mistica iudaică este o mistică abisală sau mai mult decât orice o mistică

care se centrează pe ideea atotputerniciei şi a măreţiei lui Dumnezeu din ceruri şi de pe pământ. Ceea ce este specific religiei iudaice este mai mult decât orice crezul că îngerii sunt grupaţi în jurul monoteismului. Îngerii sunt fiinţe inferioare unui Dumnezeu atotputernic care stăpâneşte din ceruri. O întâlnire centrală a îngerilor lui Dumnezeu cu omul a avut loc la stejarul Mamvri unde gazdă a fost Avraam. Cartea Facerii ne spune că trei îngeri s-au pogorât din ceruri pentru a judeca păcatele cetăţilor Sodomei şi a Gomorei şi a împrejurimilor.

Judecata s-a făcut şi în ciuda mijlocirilor lui Avraam Sodoma şi Gomora au fost distruse printr-un foc care s-a pogorât din ceruri.

Unii rabini au spus că îngerii sunt cei care fac lucruri care sunt mai prejos de demnitatea lui Dumnezeu ca şi Dumnezeu. Alţi rabini iudaici cred că îngerii în fac pe Dumnezeu mai accesibil şi mai aproape de om.174 Din cele mai vechi vremuri omul a voit să

aibă o mistică sau o şansă la comuniunea cu îngerii lui Dumnezeu. Această nevoie de comuniune a venit mai mult decât orice din nevoia omului de a intra în legătură şi a Îl cunoaşte pe Dumnezeu. Cunoaşterea lui Dumnezeu a adus cu sine şi cunoaşterea îngerilor care sunt mesagerii sau slujitorii lui Dumnezeu. Omul a aflat astfel că în ceruri a existat o rebeliune între îngerii lui Dumnezeu în urma cărora aproximativ o treime dintre îngerii lui Dumnezeu au pierdut acest titlu şi au devenit diavoli. Unele opinii cum ar fi cea origenistă

susţineau că acest lucru este imposibil şi că nu mai poate exista sau nu mai putea exista o întoarcere a îngerilor lui Dumnezeu spre rău. Trebuie să avem în vedere că îngerii au fost creaţi cu liber arbitru sau mai mult cu capacitatea de a alege. După iudaism, îngerii din ceruri au avut libertatea de a îl slujii sau a alege să îi slujească lui Dumnezeu sau libertatea de a Îl respinge sau refuza să slujească lui Dumnezeu. Nu se ştie exact ce a fost în ceruri, cer este că diavolii au fost original îngeri buni. Reîntoarcerea lor la Dumnezeu nu mai este posibilă.175

Teologia ortodoxă este prin urmare o teologie mistică conştientă de taina şi tainele lui Dumnezeu. Când vorbim de teologia ortodoxă nu se poate să nu vorbim şi de mistică. Mistica este în sine mai mult decât orice o explicaţie a faptului că Dumnezeu în fiinţa Sa este inaccesibil. Mai mult decât orice îngerii sunt existenţe care au fost create ca şi un exemplu pentru umanitate şi ca şi un ajutor al ei. „Οι άγγελοι έχουν ταξινομηθεί από πολλούς σε

τάξεις και ομάδες. Πολλά ονόματα και άλλοι τόσοι τρόποι κατάταξης έχουν δοθεί σε αυτές

τις ομάδες, αλλά τελικά οι περισσότεροι θεολόγοι και μεταφυσικοί συμφωνούν στο

διαχωρισμό που παραδίδεται πρωτίστως από τον Διονύσιο τον Αρεοπαγίτη στην «Ουράνια

Ιεραρχία» και εν συνεχεία σχολιάζεται από τον Άγιο Θωμά τον Ακινάτη στο έργο του

«Summa Theologica». Ο εν λόγω διαχωρισμός συνίσταται συνολικά σε 3 διακοσμήσεις και 9

τάγματα. Παραδίδεται ένα είδος σχεδιαγράματος με 3 ομόκεντρους κύκλους, όπου σαν

174 Iudaismul s-a remarcat ca şi o religie superioară monoteistă între restul religiilor lumii antice. Iudaismul nu a vorbit niciodată de zei buni şi răi după cum au făcut restul religiilor păgâne ci de îngeri şi diavoli. Loren Stuckenbruck, Cinstirea îngerilor şi hristologia: un studiu în iudaismul primar şi în hristologia apocalipsei lui Ioan (Coronet books, 1995).

175 Ceea ce este de menţionat este faptul că din punct de vedere uman în ceruri este greu de crezut că

Dumnezeu i-a trarat pe îngeri ca şi sclavi. Aceasta fiindcă din ceea ce ne spun referatele biblice şi cele ale sfinţilor părinţi, diavolul s-a voit pe sine dumnezeu. Prin urmare, el a voit mai mult decât o simplă “dezrobire.”

Acest lucru ne face din nou să credem că rebeliunea îngerilor a fost liberă şi premeditată.

131

κέντρο λαμβάνεται ο Θεός. Κάθε κύκλος αντιπροσωπεύει μια κατηγορία αγγέλων και όσο πιο

κοντά βρίσκεται στο κέντρο, τόσο πιο κοντά βρίσκονται στο Θεό οι άγγελοι που ανήκουν σ’

αυτόν, απομακρυνόμενοι από το λειτουργικό επίπεδο του ανθρώπινου κόσμου. ”176

Îngerii sunt meniţi să ne ocrotească cel mai mult atunci în momentul decisiv al morţii.