Câmpul de aură al dronei s-a iluminat; amestecul de violet, care semnifica regretul și negrul metalic care semnifica uimirea, a părut cu totul neconvingător.

— Sma mi-a scăpat… o aliterație.

Sma a dat cu piciorul într-o ramură moartă a unui arbust, apoi a țintuit drona cu o privire severă și a zis:

— Ei bine?

— Nu-ți va plăcea ce am să-ți comunic, a spus drona încet retrăgându-se puțin și înnegrindu-se în semn de regret.

Sma a șovăit. Cu umerii ușor căzuți, s-a uitat în altă parte. Apoi s-a așezat pe rădăcina unui copac. Rochia s-a boțit în jurul ei.

— E vorba de Zakalwe, așa e?

În semn de surprindere, drona a etalat luminile unui curcubeu; foarte rapid - a gândit ea - poate era o reacție sinceră.

— Nu se poate, a spus drona. Cum de ai…?

Ea a dat din mână să treacă peste întrebare.

— Nu știu. Tonul vocii. Intuiția umană… Viața mea începuse să fie prea veselă. A închis ochii și apoi și-a rezemat capul de trunchiul rugos al copacului. Așadar?

Drona Skaffen-Amtiskaw a coborât până la nivelul umărului ei și s-a apropiat. Sma s-a uitat la dronă.

— Avem din nou nevoie de el, a spus drona.

— Așa mă gândeam și eu, a spus oftând Sma și a alungat o insectă care i se lăsase pe un umăr.

— Ei, da. Mă tem că nimic altceva nu va da roade; avem nevoie de el în persoană.

— Da, dar trebuie să fiu și eu în persoană?

— Da… acesta este consensul.

— Minunat, a spus Sma cu acreală în glas.

— Vrei să afli și restul?

— Asta face situația mai suportabilă?

— Nu tocmai.

— Ei, la naiba. Sma și-a pus mâinile în poală și le-a frecat una de alta. Mai bine spune totul.

— Mâine va trebui să pleci.

— Hai, dronă, fugi de-aici! Și-a prins capul între palme. A ridicat ochii. Drona își făcea de lucru cu o rămurică. Cred că glumești.

— Din păcate, nu.

— Ce se întâmplă cu toate astea? A făcut semn către ușile sălii turbinelor. Cu conferința de pace? Ce se întâmplă cu toată spuma de acolo, cu palmele lor unsuroase și cu ochii lor ca niște mărgele? Ce se va alege de munca de trei ani? Dar de planeta asta nenorocită?

— Conferința se va desfășura.

— A, sigur, dar ce se întâmplă cu „rolul cardinal“ pe care trebuia să îl joc?

— A, a spus drona, aducând rămurica spre banda senzorială din fața carcasei ei. Păi…

— A, nu se poate.

— Ascultă, știu că nu-ți place…

— Nu, dronă, nu e…

Sma s-a ridicat precipitată și s-a apropiat de marginea zidului din cristal și a privit în noapte.

— Dizzz… a spus drona, planând mai aproape de ea.

— Nu mă lua pe mine cu Dizzz!

— Sma… nu e reală. E o suplinitoare; electronică, mecanică, electrochimică, chimică; o mașină; o mașină controlată de Minte, care nu e vie. Nici clonă, nici…

— Știu ce este, dronă, a spus ea, prinzându-și mâinile la spate.

Drona a zburat și mai aproape de ea, apoi și-a așezat câmpurile pe umerii ei și a strâns-o ușor. Ea s-a scuturat de acea strânsoare și a coborât privirea.

— Diziet, avem nevoie de aprobarea ta.

— Da, știu și asta.

S-a uitat spre stelele care erau ascunse de nori și de luminile arboretului.

— Desigur, dacă vrei, poți rămâne aici. Glasul dronei era apăsat de regret. Conferința de pace este importantă, bineînțeles; e nevoie de cineva care să liniștească lucrurile. Nu încape nicio îndoială.

— Și de ce este atât de important să o șterg mâine?

— Ții minte Voerenhutz?

— Țin minte Voerenhutz.

— Ei bine, pacea a ținut patruzeci de ani, dar acum se destramă. Zakalwe a lucrat cu un om pe nume…

— Maitchigh?

Sma s-a încruntat și a întors pe jumătate capul spre dronă.

— Beychae. Tsoldrin Beychae. După intervenția noastră, el a devenit președintele ciorchinelui. Cât a fost la putere, a menținut stabil sistemul de putere, dar s-a pensionat acum opt ani, cu mult mai devreme decât ar fi trebuit, pentru a duce o viață de studiu și contemplație. Drona a scos un sunet sugerând un oftat. Lucrurile s-au deteriorat de atunci încoace, iar în prezent Beychae trăiește pe o planetă ai cărei conducători sunt ușor ostili forțelor pe care Zakalwe și Beychae le-au reprezentat și pe care noi le-am sprijinit, și ocupă un rol principal în destrămarea grupului. Există câteva conflicte minore în desfășurare și multe altele care mocnesc; se spune că războiul total, care va cuprinde întregul ciorchine, este iminent.

— Și Zakalwe?