rog să mă iertaţi. Aici la noi se trăieşte simplu, niţel ca la armată. Arina Vlasievna, linişteşte-te, te rog. Fii mai tare.
Musafirul nostru o să şi facă o părere proastă despre tine.
— Măicuţă, spuse printre lacrimi bătrânica, nu am cinstea să-ţi cunosc numele dumitale şi nici pe-al tatălui dumitale…
— Arkadi Nikolaevici, spuse cu oarecare solemnitate, dar cu glas scăzut Vasili Ivanovici.
— Iartă-mă, te rog, sunt o proastă. Bătrânica îşi sufla 120
nasul şi, aplecându-şi capul când la stânga, când la dreapta, îşi şterse conştiincios ochii, unul după altul. Te rog iartă-mă, îmi părea că n-am să apuc să-l mai văd pe scu-u-umpul meu.
— Şi uite că ai apucat, doamna mea, adăugă Vasili Ivanovici. Taniuşka, spuse el către o fetişcană desculţă, de vreo treisprezece ani, îmbrăcată cu o rochie de stambă de un roşu aprins, care se uita speriată de după uşă, adu cocoanei un pahar cu apă, pe tava, auzi? Iar pe dumneavoastră, domnilor, urmă el cu o curtenie de modă veche, daţi-mi voie să vă poftesc în cabinetul unui veteran la pensie.
— Lasă-mă să te mai îmbrăţişez o dată, Eniuşecika, gemu Arina Vlasievna. Bazarov se aplecă spre ea. Ce băiat frumos te-ai făcut!
— Frumos sau urât, se amestecă Vasili Ivanovici, dar e bărbat, după cum se spune: un ommfe 59. Iar acum, Arina Vlasievna, nădăjduiesc că, după ce ţi-ai saturat inima de mama, ai să te îngrijeşti să saturi cu de-ale gurii pe scumpii tăi oaspeţi; ştii şi tu că „privighetoarea nu se hrăneşte cu cântece”.
Bătrânica se ridică din jilţ.
— Îndată va fi pusă masa, Vasili Ivanîci; iar eu dau o fugă
până la bucătărie să spun să puie samovarul; o să fie de toate, de toate. De trei ani de zile nu l-am văzut, nu l-am hrănit şi nici de băut nu i-am dat. Crezi că mi-a fost uşor?!
— Vezi, gospodino, să te îngrijeşti de toate, să nu te faci de ruşine… iar pe dumneavoastră, domnilor, vă rog să mă
urmaţi. Iată-l şi pe Timofeici care vine să te salute, Evgheni.
De bună seamă e bucuros şi el să te vadă, dulăul bătrân…
Ei, te bucuri, dulăule? Vă rog să poftiţi după mine.
Şi Vasili Ivanovici o porni înainte, agitat, târşâindu-şi papucii uzaţi.
Toată casa n-avea decât şase odăi mititele. Uneia dintre ele, aceea unde îi poftise pe prietenii noştri, i se zicea 59 Expresie franceză stâlcită. Corect Homme fait — un bărbat în toată
puterea cuvântului.
121
„cabinetul”. O masă cu picioare masive, plină de hârţoage înnegrite de un colb străvechi, de parcă ar fi fost afumate, ocupa tot spaţiul dintre cele două ferestre; pe pereţi atârnau flinte turceşti, nagaice, o sabie, două hărţi, nişte desene de anatomie, portretul lui Hufeland60, o monogramă făcută din păr, într-o ramă neagră, şi o diplomă sub sticlă. Un divan de piele rupt, cu arcurile cam lăsate, era aşezat între două
dulapuri uriaşe de mesteacăn din Karelia; pe rafturi se înghesuiau în neorânduială cărţi, cutiuţe, păsări împăiate, borcane şi flaconaşe; într-un colţ era o maşină electrică
stricată.
— V-am prevenit, scumpul meu vizitator, începu Vasili Ivanovici, că trăim aici, cum s-ar zice, o viaţă de bivuac…
— Încetează, tată, ce te tot scuzi, îl întrerupse Bazarov.
Kirsanov ştie foarte bine că nu suntem nişte Cresuşi61 şi că
nu locuim într-un palat. Unde îl instalăm? Asta e întrebarea.
— Fii liniştit, Evgheni, am acolo în pavilion o cameră foarte bună. O să se simtă foarte bine acolo.
— Ia te uită, ai acum şi un pavilion?
— Cum de nu, acolo unde e baia de aburi, se amestecă
Timofeici.
— Adică alături de baie, adăugă grăbit Vasili Ivanovici. E
vară doar… Mă duc fuga până acolo să pun s-o pregătească, iar tu Timofeici, ai face bine să le aduci bagajele. Ţie, Evgheni, bineînţeles, că am să-ţi pun la dispoziţie cabinetul meu. Suum cuique 62.
— Ce zici? făcu Bazarov de îndată ce Vasili Ivanovici ieşi. E
un bătrânel hazliu şi cu inimă de aur. E tot atât de original ca şi al tău, dar în alt stil. Trăncăneşte cam mult.
— Şi mama ta îmi pare să fie o femeie minunată, spuse Arkadi.
— Da, la ea nu încap şiretenii. Să vezi acum ce masă o să
ne dea!
60 Christoph Hufeland (1762—1836), medic şi învăţat german.
61 Cresus (sec. VI î.e.n.), regele Lidiei, vestit prin bogăţiile sale.
