S-a constatat că memoria noastră e din ce în ce mai puţin performantă de când am ales să apelăm la agendele telefonice pentru a ne aminti ce avem de făcut.
— Clar…
— Sau că ne pierdem în mod progresiv simţul orientării de când folosim GPS-ul.
— Poate că ai dreptate, dar eu îl prefer, decât să pierd timpul căutând drumul.
— Vorbeam despre valul seismic din 2004. Unele triburi considerate primitive au simţit şi ele pericolul şi s-au retras, la fel ca animalele, pe înălţimi înainte de venirea apelor, în timp ce oamenii aşa-zis evoluaţi au murit.
— Asta n-o ştiam.
— E vorba despre populaţiile indigene din Insulele Andaman şi Nicobar, situate foarte aproape de epicentrul seismului, zonă în care au fost aproape şapte mii de victime: membrii triburilor Sentinele, Onge, Marii Andamanezi ori Shompen au scăpat toţi în mod miraculos. Pe insula Jirkatang, cei două sute cincizeci de băştinaşi din tribul Jarawa s-au pus la adăpost cu multă vreme înainte de venirea valurilor şi au trăit cu nuci-de-cocos timp de zece zile. În 100
- LAURENT GOUNELLE -
sudul insulei Surin, cei două sute de oameni din tribul Moken, cu excepţia unui băiat cu handicap, au reuşit şi ei să se adăpostească
cu mult înainte de momentul fatidic. Când au fost întrebaţi cum de au ştiut că urma să se producă o astfel de tragedie, au părut surprinşi, ca şi cum răspunsul era evident. „N-am făcut decât să
ascultăm natura.”
Jonathan zâmbi:
— Victor Hugo spunea: „Natura ne vorbeşte, dar noi nu ştim s-o ascultăm”.
Margie îi dădu dreptate.
— De altfel, acele populaţii primitive sunt capabile de lucruri uimitoare. Au, în mod evident, acces la o sursă de informaţii misterioasă, care nouă ne e străină.
— La ce te gândeşti?
— Indienii din Amazonia sunt capabili să găsească arborele sau planta care poate vindeca un bolnav. În ciuda faptului că acolo sunt mai multe specii pe un singur hectar decât în toată Europa. Ca să
vorbim doar de arbori. Cât despre plante, în jurul lor cresc mai mult de optzeci de mii de soiuri. Dacă-i întrebi cum fac ca s-o găsească
pe cea potrivită, îţi spun că plantele înseşi le arată răspunsul.
Jonathan îşi reprimă un zâmbet.
— Şamanii lor intră în transă şi, în această stare modificată de conştiinţă, afirmă că pot intra în contact cu spiritul plantelor. Ca şi cum transa le-ar permite să se conecteze mai uşor la…
— …un câmp morfic.
— Exact! Uite un alt exemplu tulburător: de-a lungul generaţiilor, au reuşit să realizeze diferite formule de curare, acea otravă pe care o folosesc la vânătoare şi care provoacă paralizia instantanee a membrelor victimei. Cercetătorii occidentali s-au aplecat asupra problemei şi au descoperit că unele formule sunt sofisticate, folosind elemente extrase din diferite plante, fiecare ingredient jucând un rol esenţial. Dacă un singur element ar lipsi sau dacă
101
- ZIUA ÎN CARE AM ÎNVĂŢAT SĂ TRĂIESC -
dozajul unuia dintre ele ar fi modificat, otrava n-ar mai avea efect.
Cum au reuşit să găsească formula perfectă? Nu au cântare, nici laboratoare ori instrumente. Sunt toţi analfabeţi.
— Poate prin încercări repetate.
— Nu. Asta se poate întâmpla când cauţi combinaţia a două, trei elemente din zecile ori sutele disponibile, dar combinaţia ideală a şapte sau opt din optzeci de mii înseamnă milioane de posibilităţi.
Nimeni nu poate face milioane de încercări.
Jonathan îşi lăsă privirea să rătăcească peste grădină, peste arbori, arbuşti, tufe, plante şi ierburi. Greu de imaginat că există
ceva ce ne leagă.
— Eşti conştientă, zise apoi, că eşti pe cale să striveşti în mod brutal sute de fire de iarbă din peluză, călcându-le în picioare?
Margie râse din toată inima:
— Este adevărat că perspectiva unei astfel de legături te face să-ţi reconsideri relaţia cu lumea înconjurătoare, zise ea, aruncând priviri admirative vegetaţiei din grădină. De altfel, multe studii au demonstrat lucruri destul de grăitoare în acest sens.
— Ca de exemplu?
— Cercetătorii au demonstrat că o simplă plimbare prin pădure ne poate întări sistemul imunitar.
Jonathan se gândi la plimbările lui prin sălbăticiile de pe Big Sur.
Se simţea atât de bine în acele momente…
— Alte studii, continuă ea, dovedesc că prezenţa plantelor într-un birou face să scadă cu treizeci la sută incidenţa durerilor de cap, cu douăzeci la sută a oboselii şi, în acelaşi procent, a durerilor în gât.
Putem vorbi despre aceleaşi rezultate, legate de prezenţa animalelor în jurul nostru. De asemenea, se ştie că o persoană care a suferit un infarct are cu douăzeci şi trei la sută mai multe şanse să fie în viaţă un an mai târziu dacă are un câine de casă.
— Mă faci să mă simt vinovat: Chloé şi-a dorit mereu un animal.
Angela ar fi fost de acord, dar eu m-am opus întotdeauna.
102
- LAURENT GOUNELLE -
— Omul, zâmbi Margie, este un animal social. Are nevoie de relaţii: cu semenii, cu animalele, cu plantele. Relaţiile acestea ne ajută să trăim. Fapt demonstrat de experimentul făcut de împăratul Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu, în secolul al XIII-lea.
— N-am auzit niciodată despre el.
— Împăratul vorbea curent şase ori şapte limbi şi se întreba care ar putea fi „limba divină”, cea pe care am vorbi-o în mod natural, dacă nimeni nu ne-ar învăţa altceva. Ca urmare, a făcut un experiment care, din fericire, în zilele noastre nu ar fi permis.
— Ce-a făcut?
— A izolat nou-născuţi, lăsându-i în grija unor femei special alese.
