📚,,Misterul manuscrisului'' de Ian Caldwell și Dustin Thomason

^{— Într-un restaurant. Alegerea îţi aparţine.}

^{Eram împreună de mai puţin de două săptămâni; încă nu cunoşteam multe lucruri despre ea. O cină lungă doar în doi suna riscant.}

^{— Vrei să le chemi şi pe Karen sau pe Trish? am întrebat.}

^{Colegele ei de cameră de la Holder reprezentau o plasă de siguranţă în caz de eşec. Mai ales Trish, căreia niciodată nu părea să-i fie foame, în schimb îi plăcea să vorbească mult.}

^{Katie stătea cu spatele la mine.}

^{— L-am putea ruga şi pe Gil să vină, mi-a replicat ea.}

^{— Desigur.}

^{Combinaţia propusă mi s-a părut ciudată, dar, cu cât erau mai mulţi, cu atât mai bine.}

^{— Ce zici şi de Charlie? a continuat ea. Ăstuia îi e mereu foame.}

^{Într-un târziu, mi-am dat seama că era sarcastică.}

^{— Care e problema ta, Tom? a zis ea, întorcându-se către mine. Ţi-e teamă că ne vor vedea singuri alţi oameni?}

^— Nu.

^{— Te plictisesc?}

^{— Bineînţeles că nu.}

^{— Atunci ce e? Crezi că vom descoperi că nu ne cunoaştem aşa bine, de fapt?}

^{Am şovăit.}

^— Da.

^{Katie a părut uimită de faptul că eu vorbeam serios.}

^{— Cum o cheamă pe sora mea? a întrebat ea în cele din urmă.}

^{— Nu ştiu.}

^{— Sunt o fiinţă credincioasă?}

^{— Nu sunt sigur.}

^{— Fur bani din vasul cu bacşiş de la cafenea când nu mai am bani de buzunar?}

^{— Probabil că da.}

^{Atunci Katie a zâmbit şi s-a aplecat spre mine.}

^{— Vezi? Gata, ai supravieţuit.}

^{Nu mai fusesem niciodată cu cineva atât de hotărât să mă cunoască. Katie părea să nu aibă niciun dubiu că va reuşi.}

^{— Şi-acum să mergem la cină, a zis ea, trăgându-mă de mână.}

^{Din acel moment nu ne-am mai uitat în spate.}

^*

^{La opt zile de la visul meu cu satirul, Paul mi-a adus veşti.}

^{— Aveam dreptate, a rostit el cu mândrie. Cartea este scrisă parţial cu un cifru.}

^{— Cum ţi-ai dat seama?}

^{— Cornuta, cuvântul folosit de Jerome ca să-i pună coarne lui Moise, este răspunsul dorit de Francesco. Însă cele mai multe dintre tehnicile normale de folosire a unui cuvânt drept cifru nu merg în cazul Hypnerotomachiei. Uite...}

^{Mi-a arătat o foaie de hârtie pregătită de el, cu două linii de litere în paralel.}

^{a bcdefgh ij kl mnop qr stuvwxyz}

^{CORNUTAB DE FG HIJK L M P Q S V WXYZ}

^{— Iată un alfabet cifrat la nivel foarte primar, mi-a zis el. Rândul de sus reprezintă ceea ce se numeşte textul în clar, iar rândul de jos este textul cifrat. Observi cum textul cifrat are la început cuvântul nostru cheie, cornuta? După asta, este doar un alfabet obişnuit, cu literele din cornuta îndepărtate ca să nu fie duplicate.}

^{— Şi cum funcţionează?}

^{Paul a luat un creion de pe birou şi a început să încercuiască literele.}