— Charlie?
Era neatentă, pierdută în gânduri.
— Scuze, eram departe.
— Întrebasem dacă vrei ceva cald de băut.
Charlie a clătinat ușor din cap.
— Bine, atunci m-aș duce să văd ce fac fetele. Dacă ești sigură că ești în regulă, adică…
Vorbiseră la cină despre Helen și situația îngrozitoare în care se afla Charlie, iar Steve fusese plin de empatie și înțelegător, însă ea tot nu se simțea mai bine.
— Da, sunt în regulă, a mințit ea.
— Bine, păi, mă întorc imediat…
— De fapt, nu sunt bine…
Steve s-a oprit, surprins.
— … și trebuie să te întreb ceva, a continuat Charlie repede.
— Spune, i-a răspuns el prudent, neliniștit de tonul ei.
— Nu vreau să mă duci cu zăhărelul, sau să mă iei cu vrăjeli, sau să faci orice altceva decât să fii complet onest.
— OK…
— Ai o aventură?
Rostise cuvintele înainte s-o copleșească emoția și s-o sufoce.
— Poftim? a replicat el alb la față.
— M-ai auzit. Ai o aventură?
Steve se uita la partenera lui cu o groază prost ascunsă.
VP - 203
— Nu, nu. N-aș face niciodată așa ceva. Ce dracu’?
Părea sincer uluit, dar putea să-l creadă? Știa mulți bărbați care-și mințeau iubitele – se jurau că negrul este alb – până să fie prinși în cele din urmă.
— De ce crezi asta, Charlie?
Acum părea rănit, ba chiar furios, așa că ea a adăugat repede:
— Abia ne mai vedem. Când suntem amândoi aici, parcă nu ești interesat de mine, găsești tot felul de scuze să pleci de-acasă.
— Nu-i adevărat.
— Și atunci, de ce-ai stat la lucru până târziu în fiecare seară săptămâna asta? Și săptămâna de dinainte? Nu mai vrei să stai cu mine. Pe cine ai de-i mult mai interesantă ca mine?
— Nimeni, jur.
— Și atunci, cu cine vorbeai în grădină ieri seară? Ai stabilit să vă vedeți, i-ai zis „te iubesc” și aproape că ți-a sărit sufletul când m-ai văzut…
Lui Steve i-a căzut fața, schimonosindu-se de jenă și stânjeneală.
— Of, Doamne, Charlie, ce încurcătură!
Charlie s-a pregătit pentru ce urma.
— Ultimul lucru pe care mi-l doream era să-ți fac rău…
— Ce?
— Vin târziu acasă din cauza ta…
— Din cauza mea? a ripostat Charlie scurt.
— Adică pentru tine, pentru noi…
— Uite ce e, încetează să mai vorbești în dodii, Steve. Mi-ai spus că trebuie să
lucrezi târziu, dar când m-am dus la garaj, era clar că nu acolo ai fost după
