Sugestia mi se pare bună, apoi mai stăm la taifas încă vreo oră.

La plecare, îi las pe masă zece euro.

Mă simt mai bine. O să mai vin.

110

- FAUSTO BRIZZI -

— 82

— Există două tipuri diverse de tratament împotriva tumorilor, domnule Battistini: tratamentul oncologic convenţional şi cel numit „alternativ”, cuvânt care nu-mi prea place… Alternativ la ce? Eu prefer să-i spun natural, pentru că urmează cursul naturii.

O ascult fără să o întrerup pe doctoriţa naturopată

Zanella, o femeie cam de cincizeci de ani, care seamănă

izbitor cu Madonna.

— Cel dintâi ţinteşte mai ales către boală, explică pop starul, cel de-al doilea demonstrează o viziune holistică, altfel spus, se adresează persoanei în întregul ei.

N-am priceput încă dacă mă aflu în faţa unei escroace, a Madonnei celei adevărate sau a unui guru iluminat prin cunoaştere.

— Abordarea convenţională, continuă ea, încearcă să

restabilească sănătatea prin medicamente, pilule, droguri, chimioterapie sau radioterapie, dând prea puţină atenţie stilului de viaţă şi alimentaţiei pacientului. Îmbuibând cu produse farmaceutice corpul deja şubrezit al bolnavului, cum cred ei că l-ar putea salva? Continuând să-l otrăvească? În cuvântul produs farmaceutic nu întâmplător recunoaştem termenul grecesc pharmakon, care înseamnă tocmai „otravă”.

Dacă aş fi studiat cu mai mult sârg greaca la şcoală, n-aş

mai fi pus niciodată piciorul în vreo farmacie.

— Tumoarea constă aproape întotdeauna într-o proliferare a celulelor cauzată de acumularea otrăvurilor înăuntrul nostru, provenind din aerul poluat, alcool, fumat, hrană

contaminată, hrană cu pesticide, alimente dăunătoare fiinţei umane, precum produsele lactate procesate, carnea, zahărul alb etc.

— Iertaţi-mă, n-am înţeles… produsele lactate, carnea, zahărul… sunt dăunătoare?

— Foarte

dăunătoare,

dintr-o

sumă

de

motive.

Dumneavoastră ce mâncaţi în general?

111

- O SUTĂ DE ZILE DE FERICIRE -

— Mănânc lucruri normale. Dieta mediteraneană… paste, roşii, carne la grătar, brânzeturi.

— Foarte rău. Şi la micul dejun?

Ezit.

— La micul dejun, de regulă, mănânc… o gogoaşă.

— Prăjită?

— Da, prăjită, clasica gogoaşă găurită pudrată cu zahăr.

Socrul meu e cofetar.

Cântăreaţa mă priveşte ca şi când aş fi declarat că mănânc un copil fript în fiecare dimineaţă.

— Iată cum stau lucrurile, domnule Battistini. Gogoaşa e făcută din: făină tip 00 care e deja lipsită de vitamine, întrucât a fost albită şi prelucrată industrial. Făina tip 00, ca toate produsele rafinate, provoacă o creştere a glicemiei şi, în consecinţă, şi o mărire a valorilor insulinei, deci o slăbire a organismului, care devine tot mai expus oricărui tip de boală, inclusiv tumorilor.

Nu înţeleg dacă glumeşte sau vorbeşte serios. Continuă

să-mi doboare toate jaloanele alimentaţiei mele.

— Apoi e oul prăjit. Ouăle prăjite la temperaturi înalte, ca acelea din îndrăgita gogoaşă a dumneavoastră, pot deveni de-a dreptul toxice. Ca să nu punem la socoteală faptul că ouăle utilizate în cofetării sunt de la biete găini crescute în cuşti suprapuse, îndopate cu antibiotice şi alte medicamente.

Sunt deja dezgustat, dar cântăreaţa nu se lasă.

— Apoi laptele. Laptele de vacă, cel folosit de regulă, nu e potrivit pentru organismul omului, ci al viţelului. Are prea multă cazeină, o proteină inflamatoare; avem cu toţii o intoleranţă de bază la lactoză, pentru că, pe măsură ce creştem, suntem tot mai lipsiţi de enzima numită lactază, care ne ajută să-l digerăm.

— Dar laptele face bine la alte lucruri, obiectez, ca să

bâigui şi eu ceva. De pildă, pentru aportul de calciu.

Mai bine nu deschideam gura. Madonna mă atacă de-a dreptul.

112

- FAUSTO BRIZZI -

— Domnule Battistini, spre deosebire de ceea ce se crede în general, laptele e cel care micşorează cantitatea noastră de calciu, pentru că, fiind o proteină animală, produce în organism o aciditate crescută şi, pentru a compensa acest lucru, scoate mineralele din oase. Apoi, mai e şi bogat în grăsimi saturate, adică nocive, creşte colesterolul rău din sânge şi slăbeşte sistemul imunitar. E de ajuns?

Laptele e deci lovit şi prăbuşit.

— Mai e apoi zahărul alb, care e foarte toxic, pentru că e înălbit prin prelucrare chimică, apoi curăţat cu lapte de var, după care e tratat cu bioxid de carbon şi alţi compuşi chimici. Introdus în corp, distruge vitamina B. Pentru a agrava situaţia, gogoaşa e prăjită în ulei de seminţe. Toate uleiurile încălzite la temperaturi foarte înalte, pentru a fi folosite la prăjit, generează cantităţi mari de compuşi dehidrogenaţi