dăunătoare,
dintr-o
sumă
de
motive.
Dumneavoastră ce mâncaţi în general?
111
- O SUTĂ DE ZILE DE FERICIRE -
— Mănânc lucruri normale. Dieta mediteraneană… paste, roşii, carne la grătar, brânzeturi.
— Foarte rău. Şi la micul dejun?
Ezit.
— La micul dejun, de regulă, mănânc… o gogoaşă.
— Prăjită?
— Da, prăjită, clasica gogoaşă găurită pudrată cu zahăr.
Socrul meu e cofetar.
Cântăreaţa mă priveşte ca şi când aş fi declarat că mănânc un copil fript în fiecare dimineaţă.
— Iată cum stau lucrurile, domnule Battistini. Gogoaşa e făcută din: făină tip 00 care e deja lipsită de vitamine, întrucât a fost albită şi prelucrată industrial. Făina tip 00, ca toate produsele rafinate, provoacă o creştere a glicemiei şi, în consecinţă, şi o mărire a valorilor insulinei, deci o slăbire a organismului, care devine tot mai expus oricărui tip de boală, inclusiv tumorilor.
Nu înţeleg dacă glumeşte sau vorbeşte serios. Continuă
să-mi doboare toate jaloanele alimentaţiei mele.
— Apoi e oul prăjit. Ouăle prăjite la temperaturi înalte, ca acelea din îndrăgita gogoaşă a dumneavoastră, pot deveni de-a dreptul toxice. Ca să nu punem la socoteală faptul că ouăle utilizate în cofetării sunt de la biete găini crescute în cuşti suprapuse, îndopate cu antibiotice şi alte medicamente.
Sunt deja dezgustat, dar cântăreaţa nu se lasă.
— Apoi laptele. Laptele de vacă, cel folosit de regulă, nu e potrivit pentru organismul omului, ci al viţelului. Are prea multă cazeină, o proteină inflamatoare; avem cu toţii o intoleranţă de bază la lactoză, pentru că, pe măsură ce creştem, suntem tot mai lipsiţi de enzima numită lactază, care ne ajută să-l digerăm.
— Dar laptele face bine la alte lucruri, obiectez, ca să
bâigui şi eu ceva. De pildă, pentru aportul de calciu.
Mai bine nu deschideam gura. Madonna mă atacă de-a dreptul.
112
- FAUSTO BRIZZI -
— Domnule Battistini, spre deosebire de ceea ce se crede în general, laptele e cel care micşorează cantitatea noastră de calciu, pentru că, fiind o proteină animală, produce în organism o aciditate crescută şi, pentru a compensa acest lucru, scoate mineralele din oase. Apoi, mai e şi bogat în grăsimi saturate, adică nocive, creşte colesterolul rău din sânge şi slăbeşte sistemul imunitar. E de ajuns?
Laptele e deci lovit şi prăbuşit.
— Mai e apoi zahărul alb, care e foarte toxic, pentru că e înălbit prin prelucrare chimică, apoi curăţat cu lapte de var, după care e tratat cu bioxid de carbon şi alţi compuşi chimici. Introdus în corp, distruge vitamina B. Pentru a agrava situaţia, gogoaşa e prăjită în ulei de seminţe. Toate uleiurile încălzite la temperaturi foarte înalte, pentru a fi folosite la prăjit, generează cantităţi mari de compuşi dehidrogenaţi
toxici,
care
sunt
substanţe
chimice
cancerigene. Can-ce-ri-ge-ne.
Repetă cuvântul cu o satisfacţie perversă.
— Gogoaşa aceea de dimineaţă este cel mai mare duşman al dumneavoastră!
Mă aflu în stare de şoc. Poate cel mai mare şoc al vieţii mele, după abandonarea de către părinţi şi după înfrângerea Italiei în finala Campionatului Mondial din ’94. Gogoaşa găurită face rău la sănătate. Cer voie să mă duc la baie. De fapt, vreau pe furiş să fac o scurtă investigaţie prin internetul de pe telefon. Trebuie să ştiu. Am mare sete de cunoaştere.
Amicul meu Google mă ajută ca de obicei. Naturopata are dreptate. Tot ceea ce a afirmat are o solidă bază ştiinţifică.
