"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » » 🚩 „Pe marginea întunericului” de Faye Kellerman🚩

Add to favorite 🚩 „Pe marginea întunericului” de Faye Kellerman🚩

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

— Dar nu ai fost tot timpul acolo.

— Nu.

Astrid se îmbujoră.

— Dar nu s-a întâmplat nimic între ei care să sugereze altceva.

Pentru întâia dată, Berg se gândi că moartea Annei ar fi putut avea alt mobil decât sexul.

— Și bărbatul din schița aceasta… seamănă cu domnul care a vizitat-o pe Anna?

— Da.

— Și știi cum îl cheamă?

— Frau Gross nu mi l-a prezentat.

— Dar sigur s-a anunțat, fie verbal, fie cu o carte de vizită.

Astrid se gândi o clipă.

— Da… prima oară chiar a prezentat o carte de vizită.

— Frau Gross păstra cărțile de vizită?

— Pe unele, da.

Astrid se ridică cu o mișcare țeapănă.

— Scuzați-mă un moment, bitte.

Reveni câteva minute mai târziu cu un set de cărți de vizită. Pe când le răsfoia, Berg o întrebă:

— Mă puteți ajuta să stabilesc cine sunt persoanele acestea?

— Desigur.

Astrid se așeză alături de el.

— Acesta e unchiul Annei. Acesta e un văr, un alt văr, un prieten, un alt văr, o mătușă, un alt văr…

VP - 83

— Avea mulți verișori bărbați care o vizitau, remarcă Berg.

— Frau Gross era o femeie vivace.

Astrid își scoase batista și-și șterse ochii.

— Îi fermeca pe toți care o întâlneau.

Berg recunoscu un nume: Elizabeth Hültner.

— E prietena care locuiește pe-aproape?

— Da.

Ar putea s-o viziteze.

— Pot să păstrez cartea de vizită?

— Bineînțeles.

Berg trecu în revistă cărțile de vizită până dădu peste un nume pe care Astrid nu-l știa: Robert Schick.

Fräulein Mauer se uită mirată.

— Nu mi-l amintesc.

Berg spuse:

— Probabil e rusul nostru.

Astrid se uită cu atenție la cartea de vizită.

— Schick nu e un nume rusesc.

— Nu, într-adevăr. Pot s-o păstrez și pe asta?

— Dacă credeți că o să vă fie de folos. Din nou vreau să vă aduc aminte că

toți musafirii lui Frau Gross erau oameni respectabili.

— Și există vreun motiv să credeți că acest bărbat – Herr Schick – ar fi altceva decât un gentleman?

— Cred că e un gentleman demn de tot respectul. Doar că nu mi-l amintesc.

Se bătu cu palma peste frunte.

— Am îmbătrânit.

— Nu cred.

Berg îi zâmbi și adună cărțile de vizită.

— Cred că vă aduceți aminte de toate foarte bine.

Se uitară unul la altul. Astrid se ridică.

Are sens