FEDERICO AXAT
ULTIMA SCĂPARE
Original: Original: La última salida
[Kill the Next One] (2008)
Traducere din engleză de:
ANA-MARIA TAMAȘ
2017
VP - 2
Degetul pe trăgaci
Pistolul devine greu
Puteam să-i simt inima zvâcnind
Zvâcnind, iubirea mea
U2, Exit
VP - 3
PARTEA ÎNTÂI
1.
Ted McKay era cât pe ce să-și tragă un glonț în tâmplă, când soneria începu să zbârnâie insistent.
Așteptă. Nu putea să apese pe trăgaci când cineva era la ușă.
Pleacă, oricine-ai fi!
Din nou soneria, apoi un bărbat vociferă:
— Deschideți ușa, știu că mă auziți!
Vocea răsună până în birou incredibil de clară, încât preț de o clipă Ted chiar nu crezu că era reală.
Privi în jur, ca și cum ar fi căutat în liniștea pustie a biroului său dovada faptului că strigătul acela fusese real. Acolo se aflau cărțile lui de finanțe, reproducerea după Monet, masa de scris… și, în sfârșit, scrisoarea în care îi explica totul lui Holly.
— Deschideți, vă rog!
Ted continua să țină pistolul Browning la câțiva centimetri de cap; era tot mai greu. Planul lui nu avea să funcționeze dacă bărbatul acela auzea împușcătura și suna la poliție. Holly și fetele erau la Disney World, iar el nu avea să îngăduie ca o astfel de veste să fie primită când erau departe de casă.
Sub nicio formă.
Soneriei i se adăugă o serie de bufnituri.
— Haideți! Nu plec până nu-mi deschideți!
Pistolul începu să-i tremure. Ted sprijini arma de coapsa dreaptă. Își trecu degetele de la mâna stângă prin păr și îl blestemă din nou pe necunoscutul acela. Oare să fi fost un vânzător ambulant? În cartierul său de oameni bogați nu erau bine văzuți, și cu atât mai puțin dacă se mai și prezentau în felul acela nerușinat.
Câteva secunde nu s-au mai auzit nici strigăte și nici lovituri, iar Ted dădu să-și îndrepte din nou arma spre tâmplă, foarte încet.
Chiar se gândea că poate bărbatul o fi obosit și plecase, când o serie de lovituri și țipete demonstrară exact contrariul. Dar Ted nu avea de gând să
deschidă, sub nicio formă…, urma să aștepte. Neobrăzatul acela se va împăca la un moment dat cu ideea, nu-i așa?
VP - 4
În clipa aceea, ceva de pe birou îi captă atenția: o hârtie pe jumătate îndoită, la fel ca aceea pe care o lăsase în mijlocul mesei pentru Holly, doar că pe aceasta nu apărea scris numele soției sale. Oare să fi fost atât de prost încât să uite să arunce la gunoi una dintre ciornele biletului? În timp ce la ușă strigătele continuau, se consolă gândindu-se că totuși ceva bun avea să
urmeze după ce fusese întrerupt într-un mod atât de neașteptat. Desfăcu hârtia și citi biletul.
Ceea ce văzu îl lăsă stană de piatră. Era chiar scrisul său. Totuși, nu-și amintea niciuna din cele două propoziții.
