Pe ultima secundă, gongul grav bătu. Ecoul tremură
îndelung în bolţile Capitalei.
Olivia voi să se smulgă, să se repeadă în odaia lui Wann, să vadă cum de-a avut puterea să trimită cu mâna lui semnul morţii... Dar inginerul Whitt o reţinu.
— Nu, domnişoară Olivia. Nimic nou şi interesant de văzut. Oraşul Ceylan e prevăzut cu supape de siguranţă, pe
unde se făcea eliminarea reziduurilor lichide şi gazoase din laboratoarele de alimentaţie. Inginerul Filister a tras de firul care deschide supapele laterale şi a plecat. Ceylan se îneacă.
Cap-Verde e preferabil să nu-l vezi cum se prăbuşeşte: inginerul Santio, de care eram sigur că va sfârşi ca înaintaşul lui, Manido, a spart cu ciocanul fundul oraşului şi a rămas şi el acolo: mormântul lui de cristal.
Olivia dădu un răcnet şi-şi acoperi buzele întredeschise cu amândouă mâinile îngheţate.
— Whitt, nu vreau să piară Hawaii!... şopti bine încredinţată că vorbele ei nu vor fi ascultate. Spune-i lui Wann să nu spargă pereţii din Hawaii! Hawaii nu trebuie să
se prăbuşească! Nu trebuie!...
Şi strigă disperată:
— Wann! Wann! Wann!... Inginerul Whitt zise cu blândeţe:
— Wann a plecat îndată după sunetul gongului grav.
Cred că şi Lucia. În această clipă, domnişoară, n-a mai rămas, în afară de noi doi, nimeni în Hawaii. Vino...
Olivia fu cuprinsă de o speranţă dureroasă în care voia să creadă cu toată absurditatea.
— Hawaii rămâne, nu?... Hawaii nu va fi spart, inginer Whitt, începu ea să bâlbâie. O! Îţi mulţumesc!... Vom putea veni în Hawaii oricând! Vom veni în Hawaii, nu?...
Dar inginerul Whitt, fără a răspunde halucinaţiei fetei, o trase de mână afară şi o urcă în cabina prezidenţială, care ducea în culmea Marianei.
După câteva minute, ajunseră în vârful piramidei, înainte de a părăsi cabina, Whitt zise:
— Iartă-mă, domnişoară Olivia, că nu ţi-am putut
îndeplini dorinţa. Era copilăroasă şi frumoasă. N-aş voi să te încredinţezi singură vreodată câtă dreptate am avut. Dar Hawaii nu va fi spart de mână omenească. Hawaii a fost Capitala lumii. Priveşte pe fereastra aceasta, înspre apus.
Vezi în zare, în întunericul verzui, mijind o lumină?...
— E Hawaii, inginer Whitt! E Hawaii!... Lumina din Hawaii!...
— Lumina din Palatul prezidenţial din Hawaii. Singura lumină pe care n-am stins-o. Oraşul, domnişoara Olivia, n-a fost zidit şi sprijinit pe fundul Oceanului cum credeau toţi, ci a fost numai fixat, ca să poată fi mutat oricând, oriunde.
Capitala lumii avea dreptul să fie oriunde ar fi voit. S-a tăiat numai cablul de dedesubt şi Hawaii pluteşte acum spre Miazănoapte.
— Lumina se leagănă... şopti Olivia.
Şi, în tăcere, privi cum lumina, depărtată ca o lună în apele Oceanului, se legăna încet, tot mai mică. În închipuirea cu care voia să se înşele, Olivia îşi zicea că Hawaii se va opri de la sine între arbori de corali, că valurile vor îngheţa, şi Oraşul ei va rămâne de-a pururi întreg, neatins, aşa cum ochii ei în lacrimi îl văzuseră pentru cea din urmă oară.
Dar lumina din Hawaii, micşorată cât a unui luceafăr, ca şi cum ar fi voit să scape din lespezile de gheaţă de la suprafaţă, coborî iar lin mai departe şi se stinse.
— S-a stins... zise fără voie inginerul Whitt. Olivia privi drept, în tăcere, cu ochi mari deschişi spre locul unde Hawaii se sfârşise şi se stinsese lumina. Apoi fata plânse încet, îndelung, cu umerii mici şi oblici zguduiţi de durerea ei lăuntrică.
— Să mergem! şopti blajin, dar hotărât inginerul Whitt.
Şi, deschizând uşa c-o uşoară mişcare a mâinii, o pofti în ascensorul transversal care, din etajele de sus ale Marianei, ducea spre portalul Formosei.
DOUĂ STELE NEVĂZUTE
Xavier găsi pe Iran în odaia hărţilor, developând placa fotografică a emisferei australe.
— Foloseşte la ceva dacă între piciorul Centaurului şi Crucea de Sud se află într-adevăr o stea?... întrebă Iran, mişcând baia cu lichid pentru schimbarea negativului în pozitiv.
Xavier se opri şi cercetă aplecat peste baie, parcă în aşteptarea unei minuni. Zise:
— Nu, Iran, nu foloseşte la nimic. Ne jucăm.
Iran şopti mai mult pentru sine:
— Dacă dansatoarea albă nu ardea rachetele, poate că
steaua ar fi folosit la ceva. Cu rachetele ar fi ajuns oare avionul până la Crucea de Sud?...