ORASELE SCUFUNDATE
FELIX ADERCA
EDITURA TINERETULUI
1966
PREFAŢĂ
La 22 septembrie 1932, în „Realitatea ilustrată"
apărea acest anunţ:
----------------------------------------------------------------------------------------------
„În numărul nostru viitor, vom începe publi-
carea unui nou roman
Romanul viitorului
X.O.
scris de cunoscutul autor Leone Palmantini. În paginile palpitante ale acestui roman, pe care-l vom da în continuare, cititorii vor găsi cea mai frumoasă evocare a viitorului, aşa cum va fi în realitate, cu maşinismul şi cu dragostea lui, cu ambiţiile şi dezamăgirile lui."
Peste o săptămână apărea, într-adevăr, primul foileton,precedat de un fel de introducere intitulată Provocarea, vrândsă pară o scrisoare deschisă adresată unui prieten. Nic, „maimult om de ştiinţă".
Câteva pasaje dezvăluie intenţiile autorului:
„Toate romanele pe care le provoci trebuie să se petreacă
în viitor, pentru ca cititorul să găsească într-adevăr cevasubstanţial, necopiat şi nefalsificat, o profeţie (oricât de vagă),dar care să se ivească dintr-un germen original.
....................................................................................................
M-ai întrebat gânditor, cu zâmbetul serios care mă punetotdeauna în încurcătură, dacă nu m-ar interesa să cercetez înmine şi să prevăd cumva destinul Omenirii în ultimii ani aiepocii când Soarele a îngheţat. Ce înfăţişare mai au aceioameni?... E cu putinţă o evadare de pe acest bulgăre deplanetă, în adâncul căreia oamenii mai caută o boare decăldură, pentru bietele lor măruntaie?... Spre a nu-şi pierdelesne temperatura animală, trăiesc poate lipiţi câte 5-10,ciorchini vii, polipi umblători - eliberarea sau răzvrătirea unuiaechivalând cu moartea. A părăsi planeta, în căutarea alteia,mai prielnică vieţii, e o idee foarte simplă şi înfăptuirea ei,pentru ştiinţa şi tehnica la care vor fi ajuns oamenii atunci, edestul de lesnicioasă. De ce nu evadează? De ce n-au evadat?
De la aceste întrebări pe care mi le-ai inoculat ca un morbsufletesc, am căzut la grea boală. Închis şaizeci şi trei de zileîntre pereţii camerei mele, ferit şi de oameni, şi de întâmplărilestrăzii, febra lucidă în care m-ai pus a zămislit profeţiatumultuoasă care urmează. "
„Profeţia" era atribuită imaginarului „Leone Palmantini,romancier italian, care debutează în România"*, darProvocarea era iscălită A, ceea ce oferea un indiciu privindidentificarea autorului celor care cunoşteau preocupareaconstantă a lui Aderca pentru miraculosul de sorginteştiinţifică. Preocupare vizibilă, de pildă, într-un pasaj dinarticolul Ce e viitorismul?, apărut cu zece ani mai devreme:
„Idealul lui Marinetti este «creaţiunea omului mecanic, alecărui fragmente să poată fi înlocuite», şi se pare că ultimelerezultate ştiinţifice (menţinerea în viaţă a unor ţesuturi înmediu străin, grefarea unor glande sau a unor organe întregi -
s-au grefat ochi) vin să adauge mai multă seriozitate concepţieiscriitorului italian ". Semnificativ este şi faptul că, în 1927,Aderca a tradus, după versiunea germană (autorul estebotezat Cari Ciapekl), celebra piesă a lui Karel Capek, R.U.R.
(Raţional-universal-robot) Dramă utopică şi colectivă întrei acte şi un prolog.
Scriitorul cunoştea şi operele altor maeştri ai anticipaţieiclasice, cum stă mărturie întrebarea pe care o lansa într-uneseu din 1923, inclus în Mic tratat de estetică sau lumeavăzută estetic (1929):
„Un scriitor de pură fantezie, dar cu un extraordinartalent, trebuie oare dat afară din literatura română -
presupunând că ar apărea - numai pentru că n-ar intra încoloana «caracterului specific naţional»? (Un Wells sau Rosny,români)". Săgeata e îndreptată aici împotriva tendinţelorexclusiviste ale sămănătorismului şi poporanismului, înnumele „autonomiei esteticului", pe care o promova
„Sburătorul", sub bagheta lui Eugen Lovinescu. În foculpolemicii, se face abstracţie de faptul că „fanteziile " lui Wellssunt impregnate de specific naţional: decorul, atmosfera,trăsăturile caracterologice, expresiile idiomatice, toate suntindubitabil englezeşti.
Se pare că lui Aderca i-au căzut în mâna şi mostre de SF
