Dar n-a trecut decît o clipă. Dintr-o săritură ajung într-o încăpere luminată, mobilată ca pentru un bărbat singur. La stîngă o uşă se deschide spre altă încăpere.
Acolo nu e lumină.
Mă opresc brusc şi rămîn încremenit.
La numai cîţiva paşi, între uşa şi fereastra încăperii din faţă, un om mort zace cu faţa la pămînt. În ceafă, sub creierul mic, are o rană provocată de un glonţ.
12
Ne dăm pe loc seama de un lucru: aici n-am prins pe nimeni.
— Karlicek... – rostesc eu, în sfîrşit, şi în tăcerea care a coborît din nou, glasul meu parcă răsună în gol – adul încoace pe domnul Kostler ăsta, de la parter.
Mortul e un om cam de vreo patruzeci de ani, de statură mijlocie, cu păr de culoare mai închisă, bine ras.
E îmbrăcat într-un costum gri. Ar putea fi Hugo. Falfar.
Dar la inelarul mîinii stîngi, bronzate, se vede un cerc mai deschis. Aşadar, purta un inel fără piatră, o verighetă, fără îndoială..Pe o verighetă de obicei sînt gravate iniţialele şi data nunţii. Asta ar fi dus la stabilirea imediată a identităţii, şi ucigaşul probabil tocmai de aceea a îndepărtat-o.
Falfar nu e căsătorit. Falfar l-a ucis pe omul acesta.
Acest lucru reiese simplu şi logic din situaţia de faţă. A înlăturat un alt complice sau o persoana incomodă într-un fel.
Hainele celui asasinat sînt de calitate bună, puţin uzate. Trepinsky, asistat de unul din membrii secţiei civile, percheziţionează cadavrul. Nu lipseşte nimic.
Firma croitoriei, cusută pe buzunarul dinăuntru, a fost descusută într-un chip grosolan sau, mai bine zis, a fost smulsă. Cămaşa e de zefir. Nu prea merge la costum.
O percheziţie mai amănunţită trebuie să aşteptam abia după expertiză.
Deocamdată astea sînt primele observaţii. Dar ele trezesc în mine o idee cumplită.
Mă uit în încăperea vecină. E aproximativ tot atît de mare. O canapea largă, franţuzească, un colţ modem de odihnă şi, în general, mobilierul e ca de expoziţie. De acolo o uşă duce la baie şi spre un fel de garderobă.
După toate probabilităţile aici a locuit o femeie, desigur
că Jitka Serakova. Dovezi certe – o fotografie, de pildă –
nu văd nicăieri deocamdată. Poate că s-ar găsi ceva. Aici se va face o percheziţie foarte amănunţită, fireşte.
— Adunaţi-i pe toţi locatarii casei – spun eu.
Interogaţi-i, întrebaţi-i dacă au auzit ceva ce ar fi semănat cu o împuşcătură şi dacă-l cunoaşte cineva pe omul ucis.
Karlicek împinge înăuntru un bătrînel respectabil, îmbrăcat într-un halat vechi, îi spune cu milă:
— În casa asta s-a comis o crimă, domnule Kostler, nu-i nimic de făcut. Vă rog să vă uitaţi şi să răspundeţi.
Aţi făcut atîtea pentru noi!
Nu-l aud pe domnul Kostler să răspundă ceva. E
tulburat, dar încearcă să pară hotărît. Glasul îi tremură:
— Nu! Nu-l cunosc! Nu l-am văzut niciodată! În orice caz, nu e domnul Falfar!
De îndată ce s-a uitat la omul mort. nu-şi mai poate dezlipi ochii de la el. Mă aşez în faţa lui în aşa fel, încît să-i ascund această cumplită privelişte.
— Bine. domnule Kostler. Puteţi pleca. Karlicek, să
vină comandantul circumscripţiei!
Karlicek îl conduce pe bătrîn.
Maşinile staţionează acum în faţa casei. Au intrat pe poartă în grădină. Într-una din ele, alături de şoferul tăcut, stă comandantul circumscripţiei cincizeci şi opt.
Pe canapeaua din spate se odihneşte celălalt bărbat.
Aici, în apartamentul lui Falfar, pot, şi fără expertiza medicului, să apreciez că asasinatul a fost săvîrşit cu multe ore în urmă, foarte probabil chiar înainte de a afla noi adresa criminalului. Acţionînd astfel, Falfar dovedeşte că se apară din răsputeri; nu mă îndoiesc cîtuşi de puţin de acest lucru.
Începem o percheziţie sistematică.
Prima descoperire: îmi sînt arătate nişte sandale bărbăteşti de vară şi mi se spune că sînt probabil acelea
care au lăsat urme lîngă cazanele de cenuşă în curtea casei unde locuia Roman Halik.
Pe culoarul de la etajul întîi au ieşit cinci dintre locatarii casei, trei bărbaţi şi două femei, îmbrăcaţi la repezeală. Pe uşile deschise ale apartamentelor ies şi alţii. Pe chipul lor se citeşte neliniştea, spaima. Oamenii noştri se poartă cu ei amabil. Loubal şi Trepinsky însă
parcă ar fi nişte sfincşi.
