— David ne-a invitat să vizităm Irlanda. Nu-i aşa că e 113
foarte amabil?
Marcus răspunse scurt:
— Mă tem că n-o vom putea face, deocamdată. Sunt prea multe de rezolvat la Wrotham.
— În acest caz, zise Catherine adresându-i-se lui David, ne vei vizita tu.
— O, desigur, acceptă acesta zâmbindu-i. Aştept ca Marcus să-şi respecte promisiunea, asta dacă n-a glumit când a spus că-mi oferă afaceri mai bune decât Penn.
— Marcus îşi respectă întotdeauna cuvântul.
Marcus îşi turnă puţin lichior, din puţinul care mai rămăsese în sticlă, şi îl privi pe Tristram.
— Când am discutat ultima oară, mi-ai promis că te apuci serios de studiu ca să te întorci la mijlocul trimestrului la universitate.
— Da, asta fac.
— Atunci, ce cauţi aici?
— Am venit s-o văd pe Catalina.
— Marcus, de ce eşti atât de sever? zise Catherine zâmbindu-i lui Tristram. Cine poate învăţa latina şi greaca pe o vreme atât de frumoasă ?
— Asta este o problemă de familie, Cat, i-o reteză Marcus.
Te sfătuiesc să nu intervii.
Lui David îi pieri tot cheful. Tristram îi aruncă o privire plină de reproşuri lui Marcus, ca şi Catherine de altfel.
Regretându-şi ieşirea, Marcus zise:
— De ce să nu mergem la Wrotham mâine sau poimâine?
Tristram are dreptate, David. Îmi respect întotdeauna promisiunile. Sunt încântat să-ţi arăt caii noştri.
În pofida încercărilor lui Marcus de a repara gafa făcută, conversaţia începu să lâncezească, iar Tristram şi David se ridicară curând ca să plece. Marcus repetă invitaţia şi hotărâră să plece cu toţii a doua zi la Wrotham.
După plecarea celor doi se lăsă o vreme tăcerea. Apoi, Marcus spuse:
— Nu te-ai gândit cum m-am simţit când am revenit la modistă şi nu te-am mai găsit?
— Ce! sări Catherine ca arsă. Ar fi trebuit să te gândeşti la 114
asta când ai plecat cu femeia aceea. Nu sunt un pachet pe care să-l uiţi pe unde apuci.
— Te-am lăsat acolo unde am ştiut că eşti în siguranţă. Ţi-am lăsat şi pază.
— N-am nevoie de pază! De cine să mă protejeze?
— De El Grande, de exemplu. Astăzi l-am zărit. Am alergat după el, dar l-am pierdut.
Catherine deveni mai calmă:
— L-ai văzut pe El Grande? Când? Unde?
Marcus îi povesti ce se întâmplase.
— Acum ştii ce fel de pericol te paşte. Şi, aş vrea să-mi spui, cum de ţi-ai permis să primeşti musafiri fără ca eu să
ştiu?
— David şi Tristram fac parte din familie. Cum puteam să-i refuz?
Punctul ei de vedere îl înfurie şi mai tare pe Marcus.
— Şi de ce a trebuit să te comporţi ca o frivolă?
Catherine îl privi tăios:
— N-ai vrea să te explici?
— Te-am văzut cum îţi dădeai ochii peste cap şi îţi unduiai şoldurile. Îl zăpăciseși şi pe bietul Tristram cu zâmbetele tale.
Oricine putea să vadă că era vrăjit. Asta îţi face plăcere? Mie, nu. Te-ai dat în spectacol. O soţie nu se comportă ca o uşuratică.
— Am făcut ceea ce mi-ai spus tu să fac – să încerc să
