165
— Ar trebui să-ţi fie, strigă el.
Catherine înţelese că-l rănise, dar nu o făcuse cu intenţie.
Marcus păruse întotdeauna sigur de el, stăpân pe situaţie.
Cum de o lăsase să aibă atâta putere asupra lui? Catherine era impresionată. Nu se mai gândea la ea, ci la el.
— Îmi pare rău, şopti ea. Îmi pare atât de rău.
— N-am vrut decât să te sperii puţin. Ai merita mai mult.
Nu înţeleg de ce m-ai lovit. Eu n-am forţat nicio femeie până
acum. Nici cu tine nu vreau să procedez altfel.
— Ştiu, ştiu. Suntem amândoi prea agitaţi. A fost o noapte groaznică, groaznică.
— N-ai vrea să nu mai repeţi asta ca un papagal şi să te dai la o parte din uşă?
Ea începu să râdă:
— Cat.
— Oh, dragostea mea, dragostea mea.
Ea îi căzu în braţe şi-şi lipi buzele de ale lui. Lui Marcus nu-i venea să creadă. Încercă să se elibereze, dar nu reuşi.
După un moment cedă.
Catherine sesiză schimbarea şi continuă să-l sărute.
— Cat, zise el.
— Mm?
— Nu face asta.
— Ce să nu fac?
— Ştii tu ce.
— Asta?
Catherine începuse să-i descheie nasturii cămăşii, apoi îşi strecură mâna spre pieptul lui.
— Nu-ţi place? şopti ea. Dac-ai şti de cât timp voiam să fac asta.
— Cat, n-ai vrea să facem acelaşi lucru în pat?
Catherine se lăsă condusă fără să protesteze, cotropită de dorinţă. Lui Marcus începu să-i bată inima mai tare. Buzele ei erau moi şi pline. Pline de pasiune, în aşteptarea bărbatului dorit. De data asta, fusese alegerea ei. Nu va putea să regrete mai târziu.
— Cat, asta vrei? Ar trebui să te hotărăşti mai repede, altfel nu voi mai răspunde de acţiunile mele.
166
Catherine ştia că nu poate gândi raţional, mai ales după ce se întâmplase cu ea, dar se lăsă condusă de sentimente.
— În loc să vorbeşti, mai bine arată-mi ce am pierdut în aceşti trei ani. De câteva săptămâni încerci să mă seduci. Te rog, fă-o acum.
— Dar n-am încercat niciun moment să te seduc.
— Bine, fie cum zici, dar continuă.
Marcus începu să râdă şi s-o dezbrace pe Cat.
— Marcus, zise ea, şi în glasul ei sesiză dorinţa.
O dezbrăcă de cămaşa de noapte şi începu să-şi scoată şi el hainele. Frumuseţea trupului ei îl surprinse. Sânii erau perfecţi, cu sfârcurile ca nişte cireşe coapte. Marcus îi atinse şi apoi îi sărută. Când o simţi fremătând sub el şi desfăcându-şi
picioarele,
Marcus,
încercând
să-şi
