Dar nu era singură. Crow era acolo. Cele două femei se uitară surprinse una la cealaltă, apoi își feriră privirea.
„Biata copilă…” Crow ar fi vrut să se apropie de fata drăguță, s-o îmbrățișeze și s-o aline: „Biata de tine, biet copil! Nu-i nimic, plângi, sunt aici cu tine…” Dar nu putu. Tot ce reuși să spună fu:
— Poftim.
10 Tăieței prăjiți amestecați cu carne de pui sau cu creveți, stridii și legume călite, asezonat cu sos pe bază de soia și supă de carne, una dintre cele mai populare specialități chinezești.
VP - 60
Angela luă prosopul de bucătărie și își înfundă fața în el, încercând să-și înăbușe suspinele zguduitoare.
Oaspeții continuară să pălăvrăgească despre vreme, despre mâncare, fotbal și gemeni. Țestoasa se trântise îmbufnată pe o canapea. Petreceri tâmpite de oameni mari! Ai zice că vreunul din ei știe ceva despre bursa de valori… Da’ de unde! îi era dor de Sandy. Era singurul cu care putea să
vorbească din tot blocul ăsta plin cu nătărăi!
— Mai știi citatul acela: Fie ca Domnul aurul să-ți înmulțească? o întrebă
Flora Baumbach. Hai să vedem ce zice lumea. Pun pariu pe zece cenți că-i din Biblie.
— Shakespeare, o contrazise Țestoasa, pe zece dolari!
— Vai de mine! Bine, pe zece dolari!
Trecură împreună pe la toți musafirii. Patru voturi pentru Biblie, trei pentru Shakespeare și o abținere (doamna Hoo n-a înțeles întrebarea).
Sydelle Pulaski hotărî că citatul era din „Gemenii Bobbsey”11.
— Și de unde știi tu, mă rog, că erau în testament cuvintele astea? întrebă
ea, bănuitoare.
Prea bănuitoare. Așadar asta însemna „PIERDUT: documente importante”. Cineva îi furase notițele. Țestoasa zâmbi la gândul unei asemenea delicios de răutăcioase isprăvi.
— Pur și simplu mi-am amintit, zise ea.
— Dacă tot îți amintești atât de bine, spune-mi ce scria înainte de asta, o provocă Sydelle.
— Nu știu, ce?
Secretara avea deja un public care-i sorbea cuvintele:
— Nu mă deranjează să-ți zic, da o vorbă nu mai scot dacă-mi vorbești pe tonul ăsta!
Theo, nu Țestoasa, fu cel care spuse:
— Vă rog!
Sydelle se întoarse spre băiat cu un gest care se voia elegant, dar fața i se strâmbă, căci vârful cârjei o împunse în piept:
— Citatul exact este Cu înțelepciune să-i cheltuiți și fie ca Domnul aurul să vi-l înmulțească, spuse Sydelle, sperând să nu greșească.
Corect au ba, citatul fu primit cu oftaturi dezamăgite. Moștenitorii se așteptaseră la mai mult – o aluzie, un indiciu, ceva. Era vremea să plece cu toții acasă.
11 Personajele principale ale unei serii de 72 de romane pentru copii, apărute în S.U.A. între 1904 și 1979.
VP - 61
11
Întâlnirea
Un soare palid răsări în a treia dimineață înzăpezită. Oglinda lacului Michigan era neclintită, apele sale luceau când violet, când albastru. Însă
chiriașii din Apus de Soare n-aveau ochi pentru asemenea priveliște. Când se treziră, își îndreptară cu toții privirile spre casa Westing, ca aflați sub o vrajă, sfidând primejdia, îndrăznind să viseze. Să le spună, oare, celorlalți indiciile lor? Hm, mai bine să meargă la întâlnirea din cafenea, să vadă ce aveau de gând.
Așteptând în cămăruța ei cât o debara, Țestoasa se uita la ramurile încovoiate de nea ale arțarului de pe deal. O crenguță rupse tăcerea, un fuior de cristale se risipi pe zăpada înghețată. Uneori, dacă era prea ocupată, mama o trimitea pe Angela să-i împletească părul. Dar astăzi nu venise nimeni. Uitaseră de ea.
Înarmată cu pieptăn și perie, fetița intră ca o vijelie în apartamentul 2C:
— Știi să împletești o coadă?
Degetele grăsulii ale Florei Baumbach, atât de pricepute să mânuiască
acul, erau stângace cu pieptenul, dar, după ce îi încurcă Țestoasei părul de vreo trei ori, izbuti în cele din urmă să-l împartă în trei șuvițe egale.
— Măi, măi, ce coamă deasă ai! Am încercat o dată, demult, să-i împletesc părul fiicei mele, dar era prea moale și pisicos, ca al unui bebeluș, chiar și când era adolescentă.
Era ultimul lucru pe care Țestoasa voia să-l audă.
