— Și, poți să te ții pe picioare? întrebă Sydelle Pulaski. Poți să mergi?
Oamenii nu-i puneau niciodată lui Chris astfel de întrebări, ci doar părinților, în șoaptă, pe la spatele lui.
— Nnu, dde ce?
— Păi, ce deghizare mai bună pentru un hoț sau un criminal decât scaunul cu rotile? Alibiul perfect!
Chris era încântat că Sydelle îl credea în stare de așa ceva. Deveniseră
prieteni la cataramă.
— Când mmi ttești nnoțele?
— Poftim? Aaa, să-ți citesc notițele. În curând, foarte curând…
Sydelle își șterse elegant colțurile gurii cu șervetul, împinse scaunul și, apucându-și cârja cu buline albe și roșii, exclamă:
— O cină superbă! Trebuie să-l felicit pe bucătar.
•
Se ridică, răsturnând scaunul, și porni bocănind spre bucătărie.
— Unde se duce? sări Angela s-o ajute, dar se opri auzind strigăte pe coridor.
— Bună seara, e cineva acasă?
În restaurant își făcu apariția un bărbat încotoșmănat, încălțat cu cizme.
Dansând și tropăind ca un elefant, se scutură de zăpadă pe covor, își aruncă
fularul de lână de la gât și strigă:
— Otis Amber a intrat, de zăpadă v-a scăpat!
Atunci explodă a doua bombă.
•
VP - 75
— Rămâneți pe loc, toată lumea! Nu vă mișcați! strigă domnul Hoo și se repezi spre bucătăria care sfârâia și trosnea
— Doar un mic accident! explică Grace Wexler, proțăpită în postul ei de comandă din mijlocul restaurantului. Nicio problemă! Mâncați, se răcește cina!
Un roi de scântei roșii ieși șuierând pe ușa bucătăriei, lovi tavanul și se abătu ca o ploaie sclipitoare peste oaspeții înmărmuriți. Licurici colorați se stinseră în părul blond ca mierea al lui Grace și, preschimbați în cenușă, aterizară la picioarele ei.
— Nu vă faceți griji, nu-i nicio problemă! repetă ea, cu o voce răgușită.
— La mulți ani de Anul Nou chinezesc! He, he, he! strigă Otis Amber, chicotind pe înfundate.
Domnul Hoo scoase capul pe ușa bucătăriei. Pe fața ca o lună i se prelingeau stropi de apă, iar părul negru și drept (acum și mai strălucitor și mai lins) i se lipise de frunte:
— Chemați Salvarea, avem un mic accident!
Angela intră în fugă în bucătărie, pe lângă domnul Hoo.
Jake Wexler chemă ambulanța și îl trimise pe Theo în hol să-i aștepte pe cei de la serviciul de urgență.
— Ce-ai înțepenit acolo ca o statuie? îl repezi Hoo pe fiul său.
— Ai zis să rămână toată lumea pe loc! se apără Doug.
— Și ce, tu ești toată lumea?!
Doamna Hoo încercă s-o ajute pe rănită să se întindă cât de cât confortabil, pe podeaua plină de moloz. Angela găsi ochelarii cu strasuri, le șterse lentilele ude și murdare și îi puse pe nasul partenerei ei.
— Nu te-ngrijora, Angela, n-am pățit nimic!
Sydelle avea dureri, dar nu voia atenția tuturor din postura de victimă a sorții, nefericită și ridicolă.
— Pare să fie fractură, spuse medicul de pe ambulanță, pipăindu-i glezna dreaptă. Ridicați-o cu grijă!
Secretara își înăbuși un geamăt. Parcă nu-i ajungea că era udă leoarcă, din cauza instalației de protecție contra incendiilor, și acoperită din cap până-n picioare cu tăieței, acum trebuia și să iasă purtată pe brațe sub privirile tuturor.
Grace o trase pe Angela de lângă targă:
— O s-o poți vizita pe amica ta peste câteva zile.
