— Amnezie posttraumatică, spuse Jake Wexler. Se întâmplă după
accidente. Nu-ți face griji, iubită Angie, o să te faci bine!
— O să te faci bine, Angela, nicio grijă! repetă și Grace abătută. Vin mâine.
Hai, Țestoaso!
— O clipă, zise Țestoasa.
După ce ușa se închise în urma mamei lor, fetița atinse mâna bandajată a Angelei:
— Mulțumesc!
VP - 95
— Pentru ce?
Alt sforăit din patul lui Sydelle.
— Mulțumesc și atât. Artificiile mi-ar fi explodat în față dacă nu trăgeai cutia spre tine. Uite, ți-am adus geanta cu broderiile. Și să știi că nu m-am uitat la notițele și indiciile tale, pe cuvânt de onoare!
Nu se uitase, dar luase dovada incriminatoare.
— Țestoaso, spune-mi adevărul. E foarte rău?
— Doctorul ți-a scos niște cioburi din mână, dar n-a fost nevoie de copci.
Arsurile se vor vindeca fără urme.
— Și fața?
— O să-ți rămână cicatrice, dar nimic de speriat. Oricum, Angela, nu zici tu mereu că nu-i important cât de frumoasă ești, ci contează cine ești?
Angela se întrebă dacă nu cumva se înșelase. Poate că era important să fie frumoasă. Sau poate era nebună… Da, trebuie c-o luase razna.
— Nu-ți mai face griji, tot drăguță ești, spuse Țestoasa. Dar, pe bune, mare prostie ai făcut!
Surprinsă, Sydelle Pulaski deschise ochii, mari cât cepele. Îi închise repede la loc și scoase un alt sforăit feroce. Ca să vezi… Drăgălașa și inocenta ei parteneră era cea care pusese bombele. Bravo ei!
VP - 96
17
Câteva soluții
Ziua de luni fu ploioasă și mohorâtă. De-a dreptul deprimantă. Ca și bursa, care pierduse încă șase puncte. Țestoasa era nervoasă.
Toți moștenitorii erau agitați. Echipa pirotehnică fu chemată de mai multe ori să examineze diverse pachete dubioase. Unul se dovedi a fi o pungă de aspirator plină cu praf, pe care Crow o lăsase lângă spațiul de depozitare a gunoiului. Un alt pachet o avea drept destinatară pe Grace Wexler și înăuntru era o cutie – bomboanele ei (favorite) și un bilet: Sărutări pline de iubire, Jake.
— Cum adică de ce? Nu pot să-i trimit dulciuri soției mele fără să fiu acuzat de crimă? Mi s-a părut c-ai cam slăbit, de-aia, OK?
Grace îl obligă să mănânce el primul o bomboană.
A doua zi, Grace primi un pachet și mai mare. În el, pirotehniștii găsiră
doisprezece trandafiri și un bilet: Fără niciun motiv, doar pentru că te iubesc! Jake.
Echipa fu chemată din nou când Țestoasa alergă prin hol după partenera ei de echipă strigând „Doamna BAUM-bach, doamna BAUM-bach!”. Cuiva i se păruse că striga „Bomba! Bomba!”
Marțea tot mohorâtă fu și un vânt lugubru se tângui cât fu ziua de lungă.
De dimineață, acțiunile de la bursă câștigară trei puncte.
— Tendință de creștere, spuse Flora Baumbach.
După-amiază, pierdură iar cinci puncte.
— Tendință de scădere, zise Flora Baumbach.
Erau singurii termeni bursieri pe care-i învățase.
Doamna Hoo, mai silitoare decât croitoreasa, învățase multe cuvinte: partener, bani, casă, copac, drum, oale, tigăi, OK, fotbal, bun, ploaie, costițe de porc. Profesorul ei, Jake Wexler, o vizita în bucătărie în fiecare zi, înainte să ia prânzul în restaurantul chinezesc. În ziua aceea, soția sa și Jimmy Hoo acceptaseră să mănânce împreună cu singurul lor client, care le promisese, în schimb, să-i ajute să-și descifreze indiciile și să nu pretindă nicio parte de moștenire dacă ei aveau să câștige.
Grace puse pe masă cele cinci indicii.
— Hm, astea sunt indicii? întrebă Jake, uitându-se la mare ce ar roade patru valuri purpurii.
VP - 97