— Cu doi am un iese ambre, declară Sydelle. Cei doi am vin de la America, America.
— Dar eu am America! strigă Jake Wexler. Am America!
„Aiureli de om nebun”, își zise domnul Hoo. Oare podologul putea fi criminalul?
Jake explică pe un ton mai calm:
— Cei doi am un vin de la America, America, pentru că unul dintre indiciile mele este America.
VP - 144
Sandy se ridică, luă o înghițitură din sticluță, tuși, apoi spuse cu o voce groasă:
— N-ajungem nicăieri în ritmul ăsta. Ce-ar fi să-i dați cu toții indiciile domnișoarei Pulaski să le așeze în ordine și să vedem ce lipsește?
Cu privirea încordată și bănuitoare, judecătoarea îl urmări pe Sandy cum adună indiciile de la fiecare pereche.
— Scrie-le din nou, o îndemnă el pe Țestoasa, care mâncase originalele.
Puse apoi înaintea secretarei toate bucățile de hârtie și se așeză pe locul lui. „Ce-i asta, ce face? De ce-i face jocul lui Sam Westing? Doar știe răspunsul, nu-și dă seama că-i duce pe moștenitori direct spre Crow?” se întrebă judecătoarea. Studie încă o dată fața zdrobită a ușierului: cicatricele, nasul turtit de vreo lovitură încasată, ochii duri și albaștri din spatele ochelarilor lipiți. Uniforma lălâie… Chris spusese că fiecăruia i se dăduse partenerul perfect. Avea atâta dreptate. Partenerul ei era singurul care-i putea încurca planurile și manipula mișcările, era singurul care o putea împiedica să afle adevărul. Partenerul ei, Sandy McSouthers, era singurul moștenitor al cărui trecut nu-l investigase. Sandy McSouthers era Sam Westing!
•
Secretara așeză repede indiciile în ordine:
O PREAFRUMOASE PATRU ZĂRI --- TIS
HOLDE DE AM--- OȘTI N PATRU HOTARE
PE UN PLAI DE ROADE CE MARTORI PARCARE
MUNȚI MAIESTĂȚI PURPURII
AMERICA AM---
DOMNUL H AR POGOARE DIN MARE N MARE
GRAȚIE PE ALE TALE VALURI LUCITOARE
O BUNĂTATE ȘI O FRĂȚIE NEMURITOARE
— Lipsesc cor, bre și erica, anunță Sydelle Pulaski.
Cor bre erica… ber erica cro… Berthe Erica Crow!
Crow păli.
Judecătoarea se ridică:
— Puțină liniște! Mulțumesc. Ascultați-mă cu atenție, vă rog! Așadar, am găsit răspunsul enigmei lui Sam Westing. Ce facem mai departe? Nu uitați că
n-avem nicio dovadă împotriva acestei biete femei! Și n-avem nicio dovadă
că Sam Westing ar fi fost ucis. Cum să acuzăm o femeie nevinovată de o crimă care n-a fost încă dovedită? Crow este vecina noastră și ne ajută la curățenie. O putem condamna la o viață în închisoare doar pentru a ne potoli VP - 145
lăcomia? Lăcomia după niște bani promiși într-un testament dubios și ilegal? Dacă ne coborâm la așa ceva, ne vom face vinovați de o crimă mult mai josnică decât cea de care e acuzată Berthe Erica Crow. Singura ei crimă
este că numele ei apare într-un cântec. Crima noastră ar însemna să facem profit vânzând – da, ați auzit bine, vânzând – viața unei persoane inocente și neajutorate.
Judecătoarea făcu o pauză, dându-le celor de față timp să se gândească la cele spuse, apoi se întoarse spre partenerul ei:
— Cât despre mintea din spatele acestui joc murdar…
Se opri. Ce se-ntâmpla cu el?
— Ah… Ah… Ahhh!
Sandy duse mâna la gât. Se chinui să se ridice de pe scaun. Fața i se înroși, răsuflarea îi era horcăită. Se prăbuși pe podea, zvârcolindu-se, cu ochii scoși din orbite de sforțare.
Jake Wexler și Denton Deere îi săriră în ajutor. Theo începu să bată cu pumnii în ușă, strigând după ajutor. Ed Prune descuie și doi bărbați necunoscuți se repeziră înăuntru. Unul dintre ei ținea în mână o geantă de medic și se apropie șchiopătând de ușierul care se zbătea pe podea:
— Sunt doctorul Sikes. La o parte, vă rog!
Moștenitorii auziră un geamăt profund, apoi din nou un horcăit groaznic, apoi… nimic.
— Sandy! Sandy! țipă Țestoasa, încercând să scape din brațele care o opreau.
Se uită la ușierul întins la picioarele ei. Fața i se schimonosise de durere, gura îi era larg deschisă și i se vedea dintele ciobit din față. Ochelarii lipiți cu bandă adezivă îi căzuseră și ochii lui albaștri se uitau țintă în gol. Deodată, trupul i se zgudui într-un ultim spasm violent. Ochiul drept se închise, apoi se deschise din nou și Sandy rămase nemișcat.
