— Da.
— Ați văzut vreo persoană intrând în casa Westing?
— Am vvăzut ppe cineva care șchiopăta.
Aha, era pe drumul cel bun.
— Cine era persoana care șchiopăta?
— Ddoctorul Sikes.
— Mulțumesc, vă puteți retrage.
Țestoasa se întoarse spre public:
— Doctorul Sikes a fost prietenul lui Sam Westing, martor al testamentului și complice în acest joc. În ziua cu pricina, a intrat șchiopătând în casa Westing pentru a face focul în șemineu. Întrebarea este: de ce?
Poate că următorul martor știa răspunsul.
•
Judecătoarea Ford îi ceru martorului să-și scoată casca de aviator. Părul cărunt îi era ciufulit, dar tuns îngrijit.
— Vă rog, de asemenea, să predați instanței arma dumneavoastră!
— Vai de mine! icni Flora Baumbach.
Otis Amber trase fermoarul gecii de plastic, scoase un revolver din tocul prins de umăr și i-l dădu judecătoarei, care încuie arma în sertarul biroului.
Țestoasa era la fel de uluită ca și ceilalți chiriași.
— Domnule Amber, începu ea curajoasă, se pare că unii nu sunt cine pretind că sunt. Cu alte cuvinte, cine sunteți dumneavoastră?
— Sunt detectiv particular autorizat.
— Și atunci de ce vă deghizați în curier care face pe prostul?
— Așa mă deghizez eu.
Țestoasa avea de-a face cu un martor cu experiență.
— Domnule Amber, cine v-a angajat?
— Informații confidențiale!
Judecătoarea interveni:
— Ar fi bine să cooperați, domnule Amber. De dragul lui Crow.
— Am avut trei clienți: Samuel W. Westing, Barney Northrup și judecătoarea J.J. Ford.
Simțind că o lasă curajul, Țestoasa turui repede încă o întrebare:
— În ce scop ați fost angajat și când și ce-ați aflat? Spuneți-ne tot ce știți!
Era ciudat să-l vadă pe Otis Amber purtându-se ca un om normal.
— Acum douăzeci de ani, după ce l-a părăsit soția, Samuel W. Westing m-a angajat s-o găsesc pe Crow, s-o feresc de orice probleme și să mă asigur că
VP - 155
n-avea să mai folosească numele de Westing niciodată. Atunci am început să
mă deghizez în curier. Trimiteam rapoartele prin poștă și primeam lunar un cec de la banca din Westingtown. Săptămâna trecută am fost înștiințat că nu mai e nevoie de serviciile mele. Dar Crow încă are nevoie de mine și o să-i fiu alături, indiferent ce se-ntâmplă. Am ajuns s-o îndrăgesc pe bătrânică.
Suntem împreună de atâta amar de vreme.
— Cum și de ce v-a angajat Barney Northrup?
— Amber e al doilea nume în cartea de telefon la rubrica Detectivi particulari. Poate că Joe Aaron n-a răspuns la telefon în ziua aceea. În orice caz, Barney Northrup mi-a cerut să investighez șase persoane.
— Cine sunt cei șase?
— Judecătoarea J.J. Ford, George Theodorakis, James Hoo, Gracie Windkloppel, Flora Baumbach și Sybil Pulaski. Ultima persoană a fost o greșeală. Nu mi-am dat seama de confuzie până când am investigat anii de tinerețe ai lui Crow, la cererea judecătoarei. Se pare c-am încurcat o Sybil Pulaski cu o Sydelle Pulaski.
— Puteți, vă rog, să repetați? îi ceru grefiera.
— Sydelle Pulaski, repetă Otis Amber și se întoarse spre judecătoare. Nu pot să vă dezvălui nimic despre relația lui Crow cu Sam Westing – conflict de interese, vă dați seama.
