— Ai menționat că ea și fiica ei s-au înstrăinat una de alta. Știi cumva de ce?
A ridicat ochii spre ușa casei, care era acoperită cu lumini, iar de inelul din metal atârna o ghirlandă verde imensă. S-a uitat la ceas: 3.30
p.m.
— Vezi tu, mie nu îmi place bârfa, Willow, dar cred că are de-a face cu soțul lui Helen, Leo. Se pare că el și Dorothy nu se înțeleg. Dorothy spune că poate fi extrem de manipulator, dar este atât de șarmant, încât îmi vine greu să o cred. Iar Dorothy e uneori pătimașă. N-a putut avea copii și cred că asta a afectat-o mult. Bănuiesc că a fost foarte supărată
când a aflat că Hiltonii pleacă în Franța fără ea după finalizarea vânzării.
Mai ales pentru că o va pierde pe mica Sienna.
Willow auzea bubuituri în depărtare; începuseră deja demolarea.
Blakers Homes nu voia să piardă nici o clipă.
— Da, sunt sigură că ar fi foarte greu pentru ea. Mulțumesc, Lydia, mi-ai fost de mare ajutor. Abia aștept să ne revedem.
A deschis portiera mașinii și a coborât. Casa lui Dorothy era cufundată în liniște, nu se vedea nici un semn de viață, iar Willow a privit în jur. Mai devreme, când vorbise cu Dorothy despre Nell, ieșise ca să
scoată gunoiul și imediat i-a venit un gând. Asigurându-se că nu o vede nimeni, a dat fuga către pubelă și a scos sacul negru de deasupra.
L-a rupt, căutând prin gunoiul lui Peter și Dorothy – bucăți de hârtie, ambalaje din plastic și cutii de suc – până când a găsit ceea ce căuta: un borcănel de iaurt Peppa Pig, coaja de la sendvișuri și o cutie de paste alfabet.
Iar dedesubt, un desen împroșcat cu suc de portocale, care înfățișa o femeie și o fetiță ținându-se de mână, iar în colț, scrisul subțire al unui copil: Eu și mami, de Sienna.
A lăsat totul în drum și a început să alerge spre intrarea casei lui Dorothy.
37.
Vanessa
Vineri, 22 decembrie 2017
Vanessa a traversat pădurea prin aerul rece, iar ramurile șopteau deasupra capului ei.
— Leo? Leo?
S-a uitat în jur. Se lăsa noaptea, a doua fără Sienna. Dacă se aflase afară în tot acest timp, în cazul în care căzuse undeva și se rănise, nu aveau cum să o mai găsească în viață.
S-a afundat tot mai mult în pădure și a început să se dezorienteze, când a zărit-o pe Alice în rochița ei roșie, în luminișul din față.
— Alice?
Vanessa a încercat să se grăbească, dar de câte ori se apropia prea mult de ea, fetița începea să alerge și distanța dintre ele nu se reducea destul încât s-o poată atinge. Alice s-a oprit din nou și i-a făcut semn s-o urmeze.
A ajuns la marginea pădurii și a privit în jos, spre casa parohială. Era activitate intensă, camioanele veneau și plecau. S-a oprit, iar în urechi îi răsunau sunetele propriei răsuflări.
— Mami! Acolo!
S-a întors în direcția sălciei, singuratică în mijlocul peisajului, iar la rădăcina ei a văzut o siluetă întinsă pe pământ.
Alice stătea lângă copac, în rochița ei de petrecere, cu brațele pe lângă corp. Și-a dus un deget la buze. Vanessa s-a apropiat și a privit în jos. Helen era silueta care stătea pe pământ, tăcută și nemișcată.
— Unde este Leo, Helen? Trebuie să vorbesc urgent cu el despre Alice, s-a răstit Vanessa la ea.
— Nu știu, a zis Helen.
— Bine, dar când se întoarce?
Helen a privit în sus și a clătinat din cap.
— Nu știu și nu-mi pasă. Sper să nu-l mai văd niciodată.
— Am fost să-l văd pe fratele tău la secția de poliție în dimineața asta. Pare să creadă ca Leo știe ce s-a întâmplat cu Alice.
Helen strângea la piept ursulețul Siennei. A închis ochii și o lacrimă i
s-a scurs pe obraz.
— Așa e, Helen? Leo știe unde este fetita mea?
— Lasă-mă în pace, Vanessa. Nu ți-a păsat niciodată de mine; nu-ți pasă decât de cei de-un sânge cu tine.
— Helen, te rog, este important. Unde este Leo?
— Probabil a fugit, așa cum face întotdeauna când situația devine grea. Așa cum a făcut în seara în care a murit Alice. Știi cât de mulți bani datorează? Are datorii de sute de mii de lire, iar poliția știe totul acum, pentru că i-au verificat extrasele bancare, să vadă dacă Sienna a luat vreunul din cardurile lui. Are datorii mai mari decât valoarea totală a acestei vânzări.
— Nu pricep nimic de la tine, a zis Vanessa. Mă duc înapoi în casă, îl sun de acolo.
