— Nu-i nimic, mai spuneţi o dată.
— M-am dus deci şi am bătut la uşă. Niciun răspuns. Am bătut mai tare. Nimic. Am încercat atunci uşa. Era încuiată
pe dinăuntru. M-am enervat, am împins cheia afară din broască şi am deschis cu a mea. Erau acolo, întinşi pe jos.
Sânge peste tot, pe covorul meu… Şi asta tocmai la mine!
Acum trei luni pusesem un covor nou ca să fac interiorul cât mai atractiv. Aşa se întâmplă, ştiţi…
— Şi atunci aţi chemat poliţia?
— Da. Şi pentru că tot sunteţi aici, aş vrea să vă-ntreb ceva. Încasasem chiria de la cei patru, care însă auzind tărăboiul şi maşinile poliţiei, au cerut banii înapoi. Le-am spus că plătiseră şi că dac-ar fi oameni cumsecade, cu conştiinţa curată, s-ar duce să se culce, că doar puţin zgomot de maşini nu e mare lucru. Da’ ei mi-au zis că dacă
nu le dau banii înapoi, o să mă reclame la poliţie, să fiu arestată. Pot face aşa ceva?
— Nu, răspunse Sellers.
— Bine, la fel ziceam şi eu. Îmi pare bine că mi-aţi spus asta.
— Şi ce-au făcut?
— Au plecat pe la unu dimineaţa. Ziceau că nu pot dormi 71
într-un loc unde au fost omorâţi oameni. S-au dus în altă
parte, pe şosea. Sper să nu fi găsit nimic!…
M-am uitat la Sellers. Acesta se adresă femeii:
— Daţi-mi toate informaţiile despre cei patru. Să văd cum s-au înscris. Daţi-mi numărul permisului de conducere şi…
Femeia începu să răsfoiască registrul.
— Nu acum, adăugă Sellers grăbit. Mă-ntorc peste câteva minute. Vă rog să extrageţi dumneavoastră datele şi am să
revin să le iau.
Apoi mă apucă de braţ şi mă scoase afară.
— Ce-ar fi să-ţi dai drumu’ la gură, Donald?
Am clătinat din cap.
— Hai, zise el. Mai bine spune totul.
— Nu pot. E o chestiune profesională.
— O chestiune profesională, pe dracu’! exclamă Sellers.
Am vorbit cu Bertha în privinţa asta.
— Iar eu îţi spun că e o chestiune profesională. O femeie mi-a dat două sute de dolari şi voia să…
— Mai departe, făcu Sellers văzând că mă opresc.
Am clătinat din cap:
— Nu pot s-o fac fără să trădez încrederea clientei. Trebuie să-i cer permisiunea înainte de a-ţi spune ceva.
— Poţi să ne dai o mână de ajutor, Donald. Vreau să
lămuresc treaba asta şi să scap de ea.
— Nu, Frank, nu pot. Îţi spun că e secret profesional.
— Piui! Erai cu o damă pe cont propriu. Şi Bertha zice tot aşa. Te joci cu chestii d-astea şi ai să-ţi pierzi autorizaţia de detectiv. Încerc să uşurez situaţia firmei pentru că Bertha e fată bună, dar în ceea ce te priveşte, ne-ai făcut mereu dificultăţi.
— Ţi-am spus că eram în misiune. În legătură cu Dover Fulton, dar n-are nimic de-a face cu omorul.
— Ar trebui să cooperezi cu poliţia. Nu uita asta!
— Uite ce e, Frank, e vorba de o sinucidere, un caz pasional. Au ales calea asta. Îi priveşte. Din punctul de 72
vedere al poliţiei, dosarul e-nchis. Ştii asta la fel de bine ca şi mine.
— Sunt totuşi unele aspecte ciudate, pe care vrem să le clarificăm.
— N-aveţi nimic de cercetat. Amândoi sunt morţi. E vechea poveste cu sinuciderea în doi.