Puse caietul ud pe consola de deasupra şemineului ca să
se usuce.
— Şi acum, cred că sir Richard ne aşteaptă. Sunteţi gata, Sherrinford?
— Şi plin de speranţe, am spus eu după ce mi-am luat bastonul.
— 284 —
53. Un englez din Barcelona
Sir Richard Sitwell ne-a primit cu deosebită amabilitate în biroul său. Era un bărbat înalt şi corpolent, de vreo patruzeci şi cinci de ani şi cu înfăţişare de sportsman, care, pentru vârsta lui, se mişca aproape cu o dezinvoltură de felină.
Vestimentaţia lui semăna cu a unui dandy: costum gri de croială englezească şi o cravată înnodată impecabil; un stil care lăsa să se întrevadă ceea ce era, un individ hotărât şi cu o avere nemaipomenită. Avea părul negru, bine tuns şi presărat cu fire cărunte pe la tâmple. Chipul său, prelung şi plin de sănătate, cu un maxilar bine marcat, era al unui om de acţiune, sigur pe sine, generos cu resursele sale şi obişnuit să comande şi să i se dea ascultare.
— Sunt încântat să vă cunosc, domnule Arrow. Şi pe dumneavoastră, doctore Sherrinford, adăugă el, adresându-mi-se şi întinzându-mi mâna şi, apoi, întorcându-se din nou spre prietenul meu, continuă: Nu ai în fiecare zi bucuria de a cunoaşte un compatriot atât de renumit.
— Dar dumneavoastră nu sunteţi englez; am înţeles că vaţi născut la Barcelona.
— Noi, englezii, ne putem permite luxul de a ne naşte oriunde, declară el.
Sir Richard îşi dezvoltă argumentaţia cu două exemple: Kipling şi Conrad. Doi dintre cei mai buni scriitori de limbă
engleză, unul născut la periferia Imperiului, iar celălalt, de naţionalitate poloneză şi care, după ce a adoptat engleza, a devenit unul dintre cei mai interesanţi scriitori de limbă
engleză.
— Este o afirmaţie cam ciudată; dar, după accent, nu păreţi catalan; aveţi, cu certitudine, un pronunţat accent englezesc.
— Din naştere, vorbesc la perfecţie cele trei limbi ale mele; dar, într-adevăr, gândesc şi acţionez în engleză. Familia mea s-a stabilit aici pe vremea lui Wellington, când i-am ajutat pe aceşti oameni să-i alunge pe francezi de pe teritoriile lor.
— 285 —
— Desigur, am înţeles că bunicul dumneavoastră a fost general şi că a participat la câteva campanii decisive ale acelui război.
— Nu a fost un război, ci un şir nesfârşit de ciocniri şi de lupte de gherilă; în această privinţă, spaniolii sunt experţi.
Noi am adus disciplina în luptă, ceea ce a fost determinant pentru a-i alunga pe francezi de pe acest tărâm. Campaniile glorioase ale bunicului meu alături de duce, în cucerirea localităţilor Ciudad Rodrigo şi Badajoz.
— Iar familia dumneavoastră s-a instalat aici.
— După cum ştiţi, mă trag dintr-unul dintre cele mai vechi neamuri din Anglia. Originile familiei mele se pierd în negura vremii, cum se spune în popor. Aici, erau multe de făcut.
— Şi aţi făcut. Sunteţi moştenitorul uneia dintre cele mai mari averi din Barcelona.
— Din Spania, şi cu siguranţă, din Anglia. Tatăl meu a fost unul dintre promotorii Băncii Barcelona în anul 1844 şi ai primei companii de gaz înfiinţată în Spania şi una dintre primele societăţi anonime pe acţiuni.
— Vă referiţi la Societatea Catalană pentru Iluminatul cu Gaz?
— Exact. Şase milioane de reali de pe vremea aceea, în acţiuni de câte patru mii de reali fiecare. Şi între promotori, Charles Lebon şi tatăl meu, deţinând majoritatea acţiunilor; restul pachetului a fost achiziţionat de mici acţionari ca Pere Gil i Serra, Carles Torrents sau Josep Riera.
— Şi dumneavoastră aţi dezvoltat afacerea familiei. Am înţeles că sunteţi acţionar la societăţile La Maquinista Terrestre y Maritima; la Macosa, întreprinderea din Poblenou, care se ocupă cu fabricarea vagoanelor de tren; că
sunteţi proprietar al unei colonii industriale de pe râul Llobregat şi că posedaţi un pachet mare de acţiuni ale altor societăţi, precum Minele din Bellmunt, Priorat şi în bazinul de la Seu d’Urgell.
— Îmi cunoaşteţi afacerile mai bine decât eu însumi. Dar viitorul stă în electricitate. Aţi uitat că una dintre companiile la care sunt acţionar a iluminat în anul 1882 aleea Paseo de Colón cu cincisprezece lămpi cu arc voltaic. Datorită mie şi
— 286 —
asociaţilor mei, Barcelona va fi primul oraş din Spania care va dispune de un sistem public de iluminare.
— Fără îndoială, sunteţi un filantrop.
— Nu, nu sunt un filantrop. Dar am o pricepere naturală
pentru afaceri.
— Şi pentru sporturi şi relaţii sociale.
— Nu încetaţi să mă surprindeţi, aţi făcut cercetări şi în aceste domenii?
Arrow îi expuse pe scurt cercetările sale în aceste domenii.
Sir Richard îl asculta cu atenţie şi cu deosebită satisfacţie pentru interesul pe care Arrow îl arătase faţă de persoana sa.
— Dar nu aveţi un moştenitor pentru imperiul dumneavoastră.
— Aici vă înşelaţi, am un fiu.
