Vom mai vorbi despre această căutare și despre presupusa eternitate atunci când vom ajunge la subiectul cuplului, dar între timp să ne desprindem, dacă e posibil, pentru totdeauna, de ideea iubirii neafectate de trecerea timpului și să ne asumăm cu maturitate, cum spune Vinicius de Moraes, faptul că:
Iubirea este o flacără care consumă
ș i consumă pentru că este foc,
un foc etern… atât timp cât durează.
Cabinetul meu de consultații, specializat pe probleme afective, primește trei mari categorii de persoane: cele care doresc să fie iubite mai mult decât sunt iubite, cele care doresc să înceteze de a-l mai iubi pe cel care nu le mai iubește, pentru că le doare foarte tare, și cele cărora le-ar plăcea să îl iubească mai mult pe cel pe care nu-l mai iubesc, pentru că astfel totul ar fi mai ușor.
Din nefericire, toți află aceleași vești proaste: nu numai că nu putem face nimic ca persoana iubită să ne iubească, dar nu putem face nimic nici pentru a înceta de a mai iubi.
Ce simplu ar fi totul dacă s-ar putea ridica iubirometrul apăsând un buton, pentru a reuși să ținem la celălalt mai mult sau mai puțin decât o facem, sau să răsucim un robinet până când vom egaliza fluxul emoției noastre!
Dar lucrurile nu stau astfel. Adevărul este că nu pot ține la tine mai mult decât țin și nu poți ține la mine nici puțin mai mult, nici puțin mai puțin decât ții.
Bine, acum știm ce anume NU ESTE iubirea. Dar ce este ea în realitate?
Însemnări privind legătura afectivă
E ș ti calea ș i e ș ti ț inta; nu există distan ț ă între tine ș i ț intă.
E ș ti căutătorul ș i e ș ti cel căutat; nu există distan ț ă între căutare
ș i ceea ce se găse ș te.
E ș ti adoratorul ș i e ș ti adoratul.
E ș ti discipolul ș i e ș ti maestrul.
E ș ti mijlocul ș i e ș ti scopul.
Aceasta este Marea Cale.
Osho, Cartea despre nimic
La origini, termenul „legătură“ și termenul „afect“ ne trimit la concepte sau acțiuni care pot fi atât negative, cât și pozitive, adică la concepte neutre.
Nici unul dintre aceștia nu arată explicit dacă legătura cu celălalt este pozitivă sau negativă. Trebuie să stabilim prin urmare că iubirea este o relație afectivă, la fel ca ura, și că atât plăcerea întâlnirii, cât și durerea despărțirii ne relaționează afectiv.
Pe scurt, relațiile se pot clasifica în trei grupe mari, în funcție de centrul de interes al întâlnirii afective:
Relația cu o entitate metafizică (Dumnezeu, forța cosmică, natura etc.).
Relația cu un obiect (o operă de artă, un obiect valoros etc.).
Relația cu o ființă umană (prieten, iubit, rudă sau cu sine).
Pe prima o asociem în mod obișnuit cu religia. În cazul celei de-a doua, putem vorbi despre materialism, despre consumerism sau chiar despre fetișism.
Întâlnirea cu ființa umană, în cea mai bună dimensiune a sa, este reprezentată de iubirea despre care vorbesc și, conform lui Rousseau, este sursă a relației interpersonale adevărate și autentice.
Iubire și prietenie
Când mă încurc în aceste divagații delirante și mă gândesc la tine, cel care mă citești, mă întreb dacă ai putea să-mi împărtășești pasiunea pentru originea cuvintelor.
Ca mod de a mă dezvinovăți și a mă justifica, dă-mi voie să-ți spun o poveste:
Spectacolul la cinema este pe punctul de a începe. La ora începerii, sose ș te o femeie foarte elegantă, prezintă biletul ș i fără să a ș tepte să fie condusă
de plasator, porne ș te pe culoarul dintre scaune, în căutarea locului preferat.
La jumătatea sălii vede un bărbat cu aspect de cowboy texan, cu cizme ș i pălărie, îmbrăcat cu blugi ș i cu o căma ș ă stridentă cu franjuri, fără
îndoială beat, lăfăindu-se peste fotoliile centrale ale rândurilor 13, 14, 15
ș i 16. Indignată, femeia iese din sală în căutarea ș efului sălii ș i, trăgându-l după ea, îi spune:
– Nu e posibil… unde-o să ajungem? Este o lipsă totală de respect… bla,bla, bla…
Plasatorul ajunge în dreptul tipului, care îi surâde, învăluit în aburiialcoolului, ș i, uluit de aspectul acestuia, îl ia la rost:
– Dumneata de unde ai apărut?
Iar be ț ivul, încercând să articuleze răspunsul, îi spune arătând cu degetul în sus:
– DE… LA BAL… CON.
Nu spun că lucrurile stau întotdeauna așa, dar uneori, dacă știi de unde vin lucrurile, îți e mai ușor să înțelegi ce înseamnă.
