— Eu sunt sigură că da. Am fost angajată sâmbătă de Jake Brigance, care cred că e şeful dumitale.
— Angajată pe ce post?
— Ca funcţionar juridic.
— Păi, nu mi-a spus nimic.
— Mi-a spus mie.
— Cu cât te plăteşte?
— O sută de dolari pe oră!
— Dumnezeule mare! Trebuie să vorbesc mai întâi cu el.
— Eu am vorbit deja cu el, Ethel.
— Pentru dumneata, sunt doamna Twitty.
Ethel o studie cu atenţie, din cap până-n picioare. Jeans, mocasini fără şosete, un tricou larg, fără nimic pe dedesubt.
— Nu eşti îmbrăcată cum trebuie pentru biroul ăsta! Eşti indecentă!
Harry Rex ridică din sprâncene şi-i zâmbi lui Jake. Avură grijă să nu facă zgomot şi ascultară în continuare.
— Şeful meu care, întâmplător, este şi şeful tău mi-a spus că pot să vin îmbrăcată aşa.
— Numai c-ai uitat ceva, nu-i aşa?
— Jake mi-a spus că am voie să uit şi că nici dumneata nu porţi sutien, de douăzeci de ani, ca toate femeile din Clanton, de altfel. Aşa că mi l-am lăsat şi eu acasă.
— Ce ţi-a spus?! ţipă Ethel, cu mâinile încrucişate pe piept.
— E sus? întrebă Ellen rece.
— Da. Îl chem imediat.
— Nu te deranja.
Jake şi Harry Rex se retraseră în birou şi o aşteptară. Fata intră cu o servietă mare sub braţ.
— Bună dimineaţa, Row Ark, zise Jake. Vreau să-mi cunoşti un prieten bun, pe Harry Rex Vonner.
Avocatul îi strânse mâna şi rămase cu ochii aţintiţi la tricoul fetei.
— Sunt încântat că te cunosc. Care ziceai că e prenumele dumitale?
— Ellen.
— Zi-i Row Ark, spuse Jake. Mă va ajuta până la terminarea procesului lui Hailey.
— Frumos! rosti Vonner, fără să-şi poată dezlipi privirea de la sânii fetei.
— Harry Rex este un avocat de-aici, Row Ark, unul pe care nu e bine să-l crezi niciodată.
— De ce-ai angajat o femeie pe postul de funcţionar juridic? întrebă el brutal.
— Row Ark e un geniu în drept penal, ca majoritatea studenţilor din anul trei. Şi mă costă foarte puţin.
— Aveţi ceva împotriva femeilor, domnule? întrebă Ellen.
— Nu, doamnă, iubesc femeile. M-am căsătorit cu patru.
— Harry Rex e cel mai josnic specialist în divorţuri din comitatul Ford, îi explică Jake. De fapt, e cel mai josnic şi-atât!
— Mulţumesc! zise Harry Rex, fără să se mai uite la fată.
Ellen nu putu să nu remarce şosetele lui lăbărţate, murdare, de nailon, care îi căzuseră mai jos de glezne, pantalonii kaki soioşi şi tociţi, vestonul motolit de culoare bleumarin şi cravata roz strălucitoare. Rosti:
— E dulce.
— S-ar putea să te fac a cincea mea nevastă, zise Harry Rex.
— Atracţia e pur fizică, spuse ea.
— Ai grijă, o avertiză Jake. Aici nu s-a mai făcut dragoste de pe vremea lui Lucien.
— Multe s-au dus, odată cu Lucien, zise Hany Rex.
