— Cum?! a exclamat.
Chiar dacă şoptisem, oare distinsese timbrul grav? Am repetat într-un suflu:
— Diseară! Diseară cu tine. Noaptea-ntreagă.
Faţa i s-a luminat de o bucurie sinceră, care i-a mai atenuat urâţenia.
— Diseară, cu-adevărat?
— Diseară, am confirmat.
Radia. În mod evident, nu era obişnuit să-şi atingă scopul fără violenţă. Întâlnirea pe care i-o dădusem îl recompensa dincolo de orice speranţă.
— Ah, da, frumoasa mea! a strigat. Avem nevoie de o noapte-ntreagă ca să ne distrăm împreună. Pe diseară, juri?
Am încuviinţat cu prefăcută pudoare. Făcându-i semn cu mâna, m-am întors şi-am pornit spre camera mea, străduindu-mă să fac gesturi cât mai feminine.
Nu mai era nici un minut de pierdut, trebuia s-o regăsesc pe Noura!
Din cotlonul meu, un panou din lemn, care dădea spre grădina interioară, îmi permitea să mă ascund ca să observ împrejurimile. M-am lăsat pe vine şi-am început să spionez femeile de-acolo.
În lipsa soldaţilor care le capturaseră, departe de oamenii care asistaseră la trecerea lor în fuga carelor, femeile nu purtau voal. Puţinele care îl păstraseră îl purtau fluturând, fără a-şi mai ascunde faţa ori bărbia. Mi-am dat seama că
îmbrăcămintea mea caraghioasă – cea a Dianei – devenea un obstacol. Era mai bine să rămân în cameră, să nu mă arăt, mai ales că umbre apăreau continuu de prin unghere, santinele la pândă sau eunuci care duceau platouri, fructe, sucuri. Chiar dacă grandoarea locului, a femeilor, a vegetaţiei o mascau, pavilionul rămânea o temniţă.
Un ciripit discret şi câteva bătăi de aripi m-au făcut să ridic privirea: un porumbel îşi făcuse cuib deasupra locuinţei mele.
Sufletu-i tânguitor gângurea şi nu m-am putut împiedica să nu aud strigătul singurătăţii mele înamorate.
Deocamdată nu dădusem de Noura. Oare să mă hazardez să
explorez fiecare celulă?
A sunat un gong. Prizonierele s-au îndreptat spre o clădire vecină cu a mea. Unde se grăbeau? Descumpănit, lipit de peretele lambrisat, le priveam îndepărtându-se.
— Ei, cu baia ce facem, frumoaso?
Am tresărit. Balmunamhe să afla pe culoar, exact lângă
colivia mea. Acaparat de enigmatica procesiune, nu am observat că îşi făcuse apariţia. M-am cutremurat din nou văzându-i tenul negricios, ochii bulbucaţi şi gura băloasă.
— Nu vrei să te faci dulce şi parfumată pentru Balmunamhe, în seara asta?
A îngenuncheat şi mi-a oferit o tărtăcuţă galbenă, goală pe dinăuntru. Am făcut eforturi să gust din infuzia de iasomie fără
a-mi dezvălui faţa. Mi-a strecurat apoi un pachet împăturit în pânză de in.
— Cadou de la Balmunamhe. Apă de iris.
Am apucat cu delicateţe obiectul şi i-am răspuns tot cu delicateţe:
— Mulţumesc.
S-a înfiorat, languros.
— Grăbeşte-te, frumoasa mea.
M-am ţinut drept, am împins uşa batantă, am trecut pe lângă
Balmunamhe fiind cu ochii-n patru nu care cumva să mă
atingă şi m-am îndreptat cu paşi mici către locul spre care se grăbiseră şi ultimele prizoniere.
M-a însoţit. La întâlnirea cu colegii de diferite gabarite, unii uscăţivi, alţii rotofei, care stăteau în faţa portalului, s-a oprit
dintr-odată.
— Te aştept. Bărbaţii rămân afară. Dacă cumva curiozitatea îi mână până la baia femeilor, Inanna spune că ochii le vor fi blestemaţi.
Am intrat. Oare comiteam un sacrilegiu? Puteam să fiu pedepsit? Mi se părea mai puţin important să fug de Balmunamhe decât să mă expun furiei Inannei, această
divinitate exotică în care nu credeam.
M-au surprins penumbra, şi mai apoi zgomotele, râsetele, pocnetele, clipocitul, chemările pe care tavanul înalt le amplifica. Aerul umed încărcat de parfumuri, asemenea unui lichid dens, îmi întârzia paşii şi dădea timp ochilor să se obişnuiască.
Un bazin din marmură cât întreaga cameră tenebroasă era luminat prin nişte ferestruici prin care intrau pieziş razele soarelui. Pe margini, alveole ca nişte intrânduri în coloane formau mai multe unghere care puteau adăposti două
persoane. Zeci de femei stăteau pe marginile de piatră, în apă, preocupate să se spele, înfăşurate în cearceafuri jilave sau complet goale. Niciodată nu am văzut atâtea coapse, busturi, umeri, braţe, piepturi, fese. Erau tulburătoare, brunete cu ochi de gazelă, blonde cu ochi albaştri, şatene cu ochi arzători, roşcate cu piele diafană, negrese cu forme pline, nubile cu sâni ascuţiţi, tinere cu sâni tari, femei mai coapte, cu sâni grei.
