Go to page:

Text Size:

^{— Ce s-a întâmplat? îl întreb.}

^{Paul îşi plimbă lanterna peste birou.}

^{— De ce are nevoie de toate aceste recomandări?}

^{Alte două dosare zac deschise. Pe unul stă scris REC/}^{CORESPONDENŢA: TAFT. Pe celălalt – LEVERAGE/LEADS.}

^{Scrisoarea lui Taft a fost împinsă într-un colţ şi dată la o parte. Paul îşi trage manşeta cămăşii peste degete şi aduce hârtia la vedere.}

^{William Stein este un tânăr competent. A lucrat în subordinea mea timp de cinci ani şi s-a dovedit util mai ales în chestiuni de}^{ordin administrativ. Am încredere că va reuşi o treabă similară oriunde s-ar duce.}

^{— Dumnezeule, şopteşte Paul. Vincent i-a făcut-o.}

^{Citeşte din nou recomandarea.}

^{— Bill seamănă cu o secretară.}

^{Când Paul desface şi colţul îndoit al paginii, se vede că recomandarea a fost datată luna trecută. Ridică scrisoarea mai sus, dezvăluind un post-scriptum scris de mână.}

^{„Bill: scriu asta pentru tine în ciuda tuturor celor întâmpl}^{ate. Meriţi mai puţin. Vincent.”}

^{— Ticălos nenorocit... şopteşte Paul. Bill încerca să scape de tine. Plimbă fasciculul lanternei peste dosarul LEVERAGE/LEADS. Mai multe ciorne de scrisori ale lui Stein zac pe dosar, întocmite cu pixuri diferite. Cuvintele au fost scrise, şterse şi rescrise până când textul devine greu de urmărit. În vreme ce Paul le citeşte, observ că lante}^rn^{a-creion începe să-i tremure în mână.}

^{Don Hargrave, începe prima scrisoare, îmi face plăcere să vă informez că studiul meu asupra Hypnerotomachia Poliphili}^este^c^ompl^e^t^{se apropie de finalizare. Rezultatele mele vor fi disponibile până la sfârşitul lui aprilie, dacă nu cumva mai devreme. Vă asigur că merită aşteptarea. De vreme ce nu am mai avut veşti de la dumneavoastră şi de la maestrul Williams de când am trimis ultima scrisoare, pe 17 ianuarie, vă rog să confirmaţi că}^profe^s^orat^u^l^{postul despre care am discutat rămâne disponibil. Sufletul meu se găseşte la Oxford, dar este posibil să nu fiu capabil să resping alte universităţi de îndată ce studiul meu va fi publicat şi voi primi noi oferte.}

^{Paul trece la pagina următoare. Îl aud cum începe să respire tot mai greu.}

^{Domnule Preşedinte Appleton, vă aduc la cunoştinţă veşti bune. Lucrul meu la}^{Hypnerotomachia}^{se ap}^{ropie cu succes de încheiere.}^{Aşa cum a}^{m promis}^{, Rezultatele vor arunca o umbră asupra a tot ce s-a studiat despre istoria Renaşterii – ca de altfel asupra oricărui alt studiu istoric – din acest an sau din anul viitor. Înainte de a-mi publica rezultatele, aş dori să-mi confirmaţi că postul de asistent universitar mai este disponibil. Sufletul meu se găseşte la Harvard, dar este posibil să nu fiu capabil să resping alte universităţi de îndată ce studiul meu va fi publicat şi voi primi noi oferte.}

^{Paul citeşte a doua oară, apoi a treia oară.}

^{— Avea de gând să încerce să-mi fure munca, şopteşte el slab, îndepărtându-se de birou ca să se sprijine de perete.}

^{— Cum ar fi fost posibil?}

^{— Poate că s-a gândit că nimeni nu ar fi crezut că poate fi rezultatul muncii unui student.}

^{Îmi concentrez din nou atenţia asupra scrisorii.}

^{— Când s-a oferit să îţi culeagă lucrarea la calculator?}

^{— Luna trecută.}

^{— Se gândea de atâta vreme să-ţi fure munca?}

^{Paul se uită urât la mine, apoi îşi plimbă mâna peste birou.}

^{— Evident că da. Le trimite scrisori indivizilor ăstora încă din ianuarie.}

^{După ce scrisorile se aşază mai bine pe birou, de sub scrisorile către Oxford şi Harvard se iveşte o altă hârtie care pare o scrisoare. Când Paul observă colţul paginii, o trage afară.}

^{Richard, sper că scrisoarea mea te va găsi sănătos. Poate că ai avut mai mult noroc în Italia decât în New York. Dacă nu, atunci ştim amândoi în ce situaţie te afli. Totodată, îl ştim amândoi pe Vincent. Cred că e corect să afirm că el are planuri proprii în privinţa oricăror rezultate care pot apărea. Ca atare, am o propunere pentru tine. Aici se află mai mult decât e nevoie pentru noi amândoi, iar eu am inventat o diviziune a muncii pe care cred că o vei găsi echitabilă. Te rog, contactează-mă cât mai curând ca să discutăm. Lasă-mi numerele de te}^{lefon din Florenţa şi din Roma –}^{poşta de acolo nu este de încredere şi eu, unul, aş prefera să pun acest amănunt la punct cât mai curând posibil – B.}

^{Răspunsul, scris cu un pix diferit şi de o mână diferită, se găseşte la capătul scrisorii originale şi e trimisă pe aceeaşi foaie. Pe ea sunt două numere de telefon, unul precedat de litera F, celălalt de un R. După aceea este scrisă o însemnare finală:}

^{După cum ai cerut. Sună după orele de lucru, conform fusului meu}^{orar. Cum rămâne cu Paul? –}^Richard.

^{Paul nu mai are glas. Răsfoieşte hârtiile din nou, dar nu mai găseşte nimic altceva. Când încerc să-l consolez, mă respinge cu un gest al mâinii.}

^{— Ar trebui să-i povestim decanului, rostesc eu în cele din urmă.}

^{— Să-i spunem ce? Că am scotocit prin lucrurile lui Bill?}

^{Pe neaşteptate, o lumină strălucitoare se reflectă de peretele opus nouă, urmată de pâlpâieli colorate în roşu şi albastru prin geamurile ferestrelor. O maşină de poliţie ajunsese în curtea din faţă a muzeului, cu sirena oprită. Din maşină ies doi poliţişti. Luminile girofarului se sting chiar în clipa în care se iveşte o a doua maşină, din care coboară alţi doi oameni.}

^{— Cineva le-a spus că suntem aici, rostesc eu.}

^{Biletul de la Curry tremură în mâna lui Paul, care stă pe loc, urmărind siluetele întunecate cum se grăbesc spre intrarea principală.}

^— Hai!

^{Îl împing către rafturile dinspre ieşirea din spate.}

^{Chiar atunci, uşa din faţă a bibliotecii se deschide şi fasciculul unei lanterne mari începe să cerceteze încăperea. Ne facem mici într-un colţ. Ambele echipaje de poliţie pătrund în bibliotecă.}

^{— Acolo, spune un ofiţer, gesticulând în direcţia noastră.}

^{Înşfac clanţa şi deschid uşa din spate. Paul se ghemuieşte pe hol, în vreme ce primul poliţist se apropie. Reuşesc şi eu să ies neobservat şi îmi recapăt echilibrul. Pornim cu spatele lipit de perete, iar Paul se îndreaptă spre scări, apoi o ia la goană către parter. Când ajungem în spaţiul deschis al holului principal, văd un fascicul de lumină profilându-se pe un perete apropiat.}