Nu eşti deloc un gentleman, domnule Grey! Asta deşi eşti în inima Sudului!

Ana

Mă hlizesc.

De la: Christian Grey

Subiect: Logoree în somn

Data: 2 iunie 2011, 10:28 ora Coastei de Est Către: Anastasia Steele

N‑am pretins niciodată că sunt un gentleman, Anastasia, şi ţi‑am demonstrat asta în nenumărate ocazii. Şi nici nu mă intimidează

majusculele ŢIPĂTOARE. Dar o să‑ţi mărturisesc că te‑am minţit puţin: nu — nu sforăi, dar vorbeşti în somn. Şi e fascinant.

Unde‑a dispărut sărutul meu?

Christian Grey

Bădăran & CEO, Grey Enterprises Holdings, Inc.

Asta o s‑o scoată din minţi.

De la: Anastasia SteeleDespre: Varsă tot

Data: 2 iunie 2011, 10:32 ora Coastei de Vest Către: Christian Grey

Eşti un bădăran şi un nemernic — cu siguranţă nu eşti un gentleman.

Deci, ce‑am spus în somn? Nu mai primeşti niciun sărut până nu vorbeşti!

Ah, am putea s‑o ţinem aşa la nesfârşit…

De la: Christian Grey

Despre: Frumoasa adormită şi vorbăreaţă

Data: 2 iunie 2011, 10:35 ora Coastei de Est Către: Anastasia Steele

Ar fi foarte nepoliticos din partea mea să spun şi am fost deja certat pentru asta.

Dar dacă te porţi frumos, s‑ar putea să‑ţi povestesc diseară. Acum chiar trebuie să plec la o întâlnire.

Pe mai târziu, iubito.

Christian Grey

CEO, Bădăran & Nemernic, Grey Enterprises Holdings, Inc.

Cu un zâmbet larg pe faţă îmi pun cravata, îmi iau haina şi mă

duc jos să‑l găsesc pe Taylor.

O oră mai târziu aproape că am terminat întâlnirea cu oamenii de la Autoritatea pentru Reamenajarea Terenurilor 540 Grey

E L James 541

Industriale Abandonate din Savannah. Georgia are multe de oferit, iar echipa a promis companiei GEH nişte scutiri seri‑

oase de taxe. Se aude o bătaie‑n uşă şi Taylor intră în mica sală

de conferinţe. Are o expresie mohorâtă, dar, ceea ce este şi mai îngrijorător, el nu‑mi întrerupe niciodată întâlnirile. Mi se zbâr‑

leşte părul pe mine.

Ana? I s‑a‑ntâmplat ceva?

— Scuzaţi‑mă, doamnelor şi domnilor, ne salută el.

— Da, Taylor, răspund, iar el se apropie şi îmi spune ceva discret la ureche.

— Avem probleme acasă. E vorba de domnişoara Leila Williams.

Leila? Ce mama dracului? Într‑un fel răsuflu uşurat că nu e vorba despre Ana.

— Vă rog să mă scuzaţi, îi rog pe cei doi bărbaţi şi pe cele două

femei de la Autoritate.

Pe culoar, Taylor îşi cere scuze încă o dată, pe un ton grav, că m‑a deranjat de la şedinţă.

— Nu‑ţi face griji. Spune‑mi ce s‑a întâmplat.

— Domnişoara Williams este într‑o ambulanţă, în drum către camera de gardă de la Seattle Free Hope.

— Ambulanţă?

— Da, domnule. A intrat în apartament prin efracţie şi a încercat să se sinucidă în faţa doamnei Jones.

La naiba.

— Să se sinucidă?

Leila? La mine în apartament?

— Şi‑a tăiat venele. Gail a mers cu ea în ambulanţă. M‑a informat că salvarea a sosit la timp şi domnişoara Williams este în afara oricărui pericol deocamdată.

— De ce la Escala? De ce în faţa lui Gail?