Eroul lui, în măsura în care se poate spune astfel, aş
zice că este tot viaţa, cu trecutul, prezentul şi viitorul ei
– viaţa sub toate aspectele ei esenţiale, în care nu se pierd câtuşi de puţin măreţia, taina, complexitatea, problemele mari şi mărunte şi în care nu este uitat nici aşa-zisul om simplu, ce trăieşte la capătul Pământului, în taigaua încă necutreierată a Siberiei… Aş califica Dulce ţinut al poamelor ca fiind un roman agitatoric în înţelesul cel mai bun al acestui cuvânt, un roman care, îmbinând arta scriitoricească şi conştiinţa civică, militează pentru tot ce este mai de preţ în societatea noastră, pentru tot ce este mai de preţ în om şi în lume, 31
acum când, în decursul ultimelor două-trei decenii, lumea a devenit de câteva ori mai mică, omul şi-a dezvăluit noi – nu întotdeauna cele mai frumoase –
piscuri şi profunzimi.”) Romanul înregistrează un deosebit succes de public şi suscită vii discuţii.
1982 Ianuarie Relevând caracterul incitant al romanului, precum şi dorinţa unor largi categorii de cititori de a-l vedea comentat, săptămânal Literaturnaia gazeta îi consacră vui amplu spaţiu în primul său număr din acest an, în cadrul căruia cunoscutul prozator Gheorghi Semionov întreprinde o analiză minuţioasă a acestei opere „incandescente”, a cărei lectură l-a uluit. „O
cascadă de gânduri, de sentimente, de situaţii, de cugetări adânci şi pline de patos s-a revărsat asupra mea; şi eu nu mă mai recunosc, citind acest roman cu totul ieşit din comun, un roman – «răvăşit» şi-n acelaşi timp extrem de închegat, admirabil conceput” –
mărturiseşte G. Semionov.
Iulie Revista Novîi mir publică poemul Mama şi bomba cu neutroni.
Noiembrie Romanul Dulce ţinut al poamelor apare, în volum, la editura „Sovetski pisatei”.
Are loc vernisajul expoziţiei personale de fotografii „Fire nevăzute”, cu comentarii sub formă de scurte poezii. La fel ca şi în întreaga sa creaţie literară, autorul vorbeşte aici despre viaţă şi moarte, despre război şi pace, despre destinele
tinerei
generaţii,
despre
dragoste
şi
maternitate. O puternică impresie produce „Capitolul siberian”, cu locul de baştină al poetului, îndepărtata localitate Zima, cu taigaua siberiană, cu locuitorii acestui ţinut aspru; şoferi, vânători, căutători de aur etc. Dulce ţinut al poamelor înregistrează primele versiuni în italiană, engleză şi franceză.
1983 Scrie scenariul pentru filmul Grădiniţa de copii, pe 32
care-l va şi regiza. „Port demult în suflet acest film. Îl aveam gata cu mult înainte de a mă apuca de lucru –
mărturiseşte autorul. Anumite pasaje din scenariu le-am copiat pur şi simplu după filmul din mine, pe care l-am gândit, l-am simţit, l-am vrut un imn închinat copiilor noştri trecuţi prin grozăviile celui de-al doilea război mondial. Mai sunt încă în viaţă părinţi care şi-au pierdut copiii în acest război. După ce vor muri ei, vor rămâne văduvele care şi-au pierdut bărbaţii. După ce vor muri ele, vor rămâne copiii lor care nu şi-au cunoscut taţii. Când va înceta oare să ne mai chinuiască
acest
război
blestemat?…
A
reînvia
în
faţa
contemporanilor tragedia de acum patru decenii, a-i sili să cugete cum să apere pacea lumii de pericolul unui război nuclear, mi se pare o datorie sfântă a artistului”.
(Cinema, nr. 5.)
18 iulie împlineşte 50 de ani şi întreaga ţară îl sărbătoreşte.
Evenimentul este marcat atât de presa literară, cât şi de cea cotidiană. Este decorat cu un înalt ordin de către Sovietul Suprem. Prestigioşi oameni de litere îi închină
articole omagiale. În amplul text de felicitare, adresat cu acest prilej de conducerea Uniunii scriitorilor din U.R.S.S.,
este
elogiată
activitatea
creatoare
multilaterală, desfăşurată de Evgheni Evtuşenko de-a lungul a peste trei decenii. Sunt scoase în evidenţă
operele cele mai de seamă ale ilustrului scriitor, care-l situează în galeria personalităţilor de prim rang ale literaturii şi culturii sovietice contemporane. Printre acestea, figurează, ca realizări deosebite în domeniul prozei, nuvela Ardabiola şi romanul Dulce ţinut al poamelor.
MIRCEA AUREL BUICIUC
33
