Bonjour (Dr.). Guérisons miraculeuses modernes. Eld. Baillière, Paris, 1913.
Braid (James). Neurypnology. Eld. Chnrchill London-Edinburgh.
1843.
Brooks (C. Harry) & Charles (Rev. Ernest). Christianity and Autosuggestion. Eld. Allen & Unwin. London, 1922.
Claparède (Ed) Etat hypnoïde chez un singe., Arch. phys. et nat.
XXI), Gèneve 1911).
Drevet (James). Instinct in man, a contribution to the psychology of education. Eld. University-Press, Cambridge, 1917.
Emerson (Raph-Waldo). The Conduct of life, revised edition, Eld.
Routlegde, London, 1883.
Eusebius, Praeparatio Evangelica.
Ferenezi (S.). Introjection und Uebertragung. Eld. Deuticke. Leipzig, 1910.
Freud (Dr. Sigmund). Totem et tabou, trad. franç. Eld. Payot, Paris, 1924.
Hartmann (Eduard von). Philosophie der Umbewussten, Berlin, 1876.
James (William). What is an emotion? en: „Mind”, London, april 1884.
— 25 —
Liébeault Le sommeil et les états analogues au point de vue de l’action du moral sur le physique, 1860.
Myers (F. W. H.) Human personality and its survival from bodilv death. Eld. Longmans Green & Co. London, 1923.
Pillsbury (W. B.) The fundamentals of psychology, 2eme Eld. Eld.
Macmilian, New-York, 1922.
Richet (Dr. Charles). Traité de métapsychique. Eld. Alean, Paris 1922.
Rivers (W. H. R.). Psychology and politics, and other essays. Eld.
Kegan-Paul, London 1923.
Thorndike (Edward-Lee). Educational psychology, briefer course.
New-York, 1915.
Spinoza. Tractatus de intellectus emendatione, 1677, trad. anglaise par Hale White. Eld. Duckworth, London, 1899.
Vittoz (Dr Roger). Traitement des psychonévroses par la rééducation du contrôle cérébral, 2eme. Eld, Bailliere, Paris, 1913.
— 26 —
STĂPÂNIREA DE SINE
prin
AUTOSUGESTIE CONŞTIENTĂ
Doamnelor şi Domnilor,
Sugestia sau mai bine zis autosugestia este un subiect cu totul nou şi în acelaşi timp vechi de când lumea.
Nou, fiindcă n-a fost încă bine studiat şi deci este puţin cunoscut; dar este vechi, fiindcă, a apărut pe pământ odată cu omul. Într-adevăr, autosugestia este un instrument cu care ne naştem, un instrument, sau mai bine zis o putere nemaipomenită, incalculabilă, şi care produce, după împrejurări, cele mai bune sau cele mai rele efecte.
Cunoaşterea acestei puteri este folositoare fiecăruia. Dar ea este îndeosebi necesară medicilor, magistraţilor, avocaţilor şi educatorilor tinereţii.
Când ştim să o practicăm în chip conştient, mai întâi evităm de a provoca altora autosugestii rele ale căror urmări pot fi dezastroase şi apoi, provocăm în chip conştient altele bune, care aduc bolnavilor sănătatea fizică, şi pe cea morală nevrozaţilor, rătăciţilor, victimelor inconştiente ale unor rele sugestii mai vechi şi în acelaşi timp împingem pe calea cea bună suflete care aveau tendinţe să apuce pe cea rea.
Fiinţa conştientă şi fiinţa inconştientă
Ca să înţelegem bine fenomenele de sugestie, sau mai bine zis de autosugestie, trebuie să ştim că în noi sunt doi indivizi cu totul deosebiţi unul de altul. Amândoi sunt inteligenţi; dar unul este conştient şi celălalt inconştient. Existenţa celui de-al doilea, de obicei nu se observă, ceea ce este firesc. Şi cu toate acestea, existenţa lui este uşor de constatat dacă ne dăm puţină osteneală să examinăm unele fenomene şi să gândim bine câteva clipe. Iată un exemplu:
— 27 —
Toată lumea cunoaşte somnambulismul, toţi ştim că somnambulul se scoală noaptea, fără să se trezească, că iese din odaie, îmbrăcat sau nu, coboară pe scări, etc., şi câteodată îndeplineşte o muncă a sa obişnuită, sau ceva cu totul neobişnuit şi anevoios, iar apoi se întoarce, se culcă şi a doua zi se minunează găsindu-şi terminat un lucru început în ajun, sau când i se spune că a făcut cutare ispravă.
Cărei alte puteri s-a supus trupul lui, dacă nu unei puteri inconştiente, fiinţei sale inconştiente?
