— În cazul ăsta ar putea susţine amîndoi că unicul motiv a fost înlăturarea soţului incomod. Aş prefera să
aştept pînă apar şi indiciile altei crime. Trojanova bănuieşte că e urmărită, dar Roman Halik crede că are mînă liberă.
Skala e de părere că Halik şi Trojanova au pus la cale o „noua“ cunoştinţă numai fiindcă trebuiau să cadă de acord în mod rapid asupra unui anumit lucru. Şi asta s-a întîmplat sigur. N-am putut merge cu supravegherea atît de departe.
— De aceea s-ar putea găsi în apartamentul ei ceva compromiţător — adaugă el. De pildă, obiectul care a dispărut de pe dulapul lui Trojan.
S-ar putea găsi ceva, după cum s-ar putea să nu se găsească.
— Probabil că Josef Trojan a fost unul dintre turiştii de la kilometrul 286 – zic eu. Avem aici un indiciu important, şi anume epuizarea lui pricinuită de lipsa provizorie a insulinei. Halik nu aminteşte, nici ca înfăţişare, nici prin purtările lui, de celălalt, despre care se poate crede că n-a ezitat să tragă de aproape într-o
fată de şaisprezece ani. Lui Halik îi putem pune în seamă numai o crimă ca asta, indirectă, cu tetanos.
Skala clatină din cap:
— Probabil vreţi să spuneţi că Halik e şi acum în relaţii cu bruta aceea cu păr negru, dacă are ceva comun cu cazul C-L.
— Întocmai. Se poartă foarte degajat, deoarece consideră că nu ne priveşte viaţa lui particulară. Dar să
nu tragem concluzii înainte de a cerceta ce face cînd nu e cu doamna Trojanova şi ce fel de cunoştinţe mai are.
Deocamdată, bineînţeles, urmărirea lui Roman Halik e la început şi nu aduce nimic nou.
În schimb, mă surprinde vizita personală a directorului Budinsky de la Banca Naţională.
— Sînt însărcinat să vă atrag atenţia asupra unui fapt grav – spune el cu un ton amical, dar plin de îngrijorare.
Excedentul banilor aflaţi în circulaţie creşte neîntrerupt de la o anumită vreme. Săptămîna trecută a atins cifra de patru milioane.
— Din seria C-L? mă încrunt eu.
— Da’ de unde! Bani buni. C-L nu apare, pretutindeni se dă o mare atenţie seriei.
— Şi cum vă explicaţi asta?
Budinsky se lansează într-o explicaţie amplă. Salariile şi cheltuielile oamenilor muncii, calcularea depunerilor, starea aproximativă a tezaurizării şi alţi factori. E un fel de curgere a aceloraşi bani, din toate părţile.
Intensitatea acestui curent poate să slăbească, nu să
crească, dacă statul nu scoate periodic o cantitate de bancnote în plus.
— Se înţelege că nu se revarsă peste maluri – spune Budinsky, dar creşte într-un fel care, dacă ignorăm seria C-L, seamănă cu efectul unei forţe misterioase, ceva în genul lui „perpetuum mobile“. Seria C-L joacă un rol ascuns.
Să reflectăm asupra faptului.
— Falsuri s-au găsit? întreb eu.
— Nici unul.
— Mă gîndesc la falsuri operate la literele seriei. C s-ar putea transforma în O, iar L s-ar putea desena ca un E.
Budinsky zîmbeşte neîncrezător:
— Asta s-ar cunoaşte cu o lupă obişnuită, dacă nu chiar la prima vedere.
— Există seria O-E, O-L şi C-E?
— Cred că da. Ar trebui să mă conving.
Ridic din umeri:
— Procedaţi prin sondaj.
Budinsky scoate din portmoneu o hîrtie trandafirie de cinci sute.
— Uitati-vă la asta – mă îmbie el. E seria A-P, dar cineva a desenat cu destulă dibăcie o mică buclă la litera P şi a obţinut seria A-B. Falsul a fost descoperit atunci cînd casierul, numărînd, şi-a umezit degetele, şi bucla s-a mînjit uşor. La o cercetare mai atentă, bucla adăugată a fost lesne recunoscută.
— Bine – zic eu – dar asta nu e o bancnotă de o mie şi nici din seria C-L. Pastraţi-o. O să revin la ea.
Deocamdată sînt pe alte urme. Trag nădejde.
Nu-i dau lui Budinsky nici un fel de amănunt. El nu ştie decît că punctul meu de plecare este contul curent al lui Josef Trojan.
Halik, alias Sklenar, continuă „să-i facă curte"
doamnei Trojanova. Din nou cinează la un restaurant, de data asta la unul ceva mai modest, în schimb, după
aceea se duc într-un bar cu atracţii pentru străini, însă
