"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » 🐙 🐙 "Războiul homarilor" de Elizabeth Gilbert

Add to favorite 🐙 🐙 "Războiul homarilor" de Elizabeth Gilbert

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

— Ruth Thomas, spuse Kitty, nu mai ştii nimic despre insula asta. Nu mai locuieşti aici, aşa că n-ai dreptul să spui nimic. Nici nu mai eşti de-aici.

— Kitty! exclamă doamna Pommeroy. Asta e-o răutate!

— Îmi pare rău, Kitty, dar chiar locuiesc aici.

— Câteva luni pe an, Ruth. Locuieşti aici de parc-ai fi turist, Ruth.

— Nu cred că din vina mea, Kitty.

— Aşa e, spuse doamna Pommeroy. Nu e vina lui Ruth.

— Tu mereu crezi că nimic nu e din vina lui Ruth.

— Cred c-am intrat în casa greşită, spuse Ruth. Cred că azi am intrat într-o casă

plină de ură.

— Nu, Ruth, spuse doamna Pommeroy. Nu te supăra. Kitty te necăjeşte doar.

— Nu m-am supărat, spuse Ruth supărată. Cred că-i amuzant; doar atât.

— Eu nu necăjesc pe nimeni. Nu mai ştii nimic despre locul ăsta. De fapt, n-ai mai fost aici de patru ani. Multe se schimbă într-un loc în patru ani, Ruth.

— Da, mai ales într-un loc ca ăsta, spuse Ruth. Mari schimbări, peste tot pe unde mă uit.

— Ruth n-a vrut să plece, spuse doamna Pommeroy. Domnul Ellis a trimis-o la şcoală. N-a avut de ales, Kitty.

— Exact, spuse Ruth. Am fost alungată.

— Exact, spuse doamna Pommeroy şi se apropie de Ruth ca să-i dea un ghiont. A fost alungată! Au luat-o de lângă noi.

— Şi eu aş vrea ca un milionar să mă alunge la o şcoală privată de milionari, murmură Kitty.

— Nu, Kitty, crede-mă, n-ai vrea.

— Şi eu aş vrea să mă alunge un milionar la o şcoală privată, spuse Gloria, cu vocea un pic mai ridicată decât cea a surorii ei.

— Bine, Gloria, spuse Ruth. Tu s-ar putea să vrei asta. Dar Kitty nu vrea.

— Ce dracu’ înseamnă asta? se răsti Kitty. Ce? Eu sunt prea proastă ca să merg la şcoală?

— Te-ai fi plictisit de moarte la şcoala aia. Gloriei s-ar putea să-i fi plăcut, dar tu ai fi urât-o.

— Dar asta ce mai însemnă? întrebă Gloria. Că eu nu m-aş fi plictisit? De ce nu, Ruth? Pentru că sunt plictisitoare? Mă faci plictisitoare, Ruth?

— Ajutor! spuse Ruth.

Kitty încă bombănea că era dracului destul de deşteaptă pentru orice şcoală, iar Gloria o privea încruntată pe Ruth.

— Ajută-mă, doamnă Pommeroy, spuse Ruth, şi doamna Pommeroy zise, ca să-i vină în ajutor:

— Ruth nu face pe nimeni prost. Spune doar că Gloria e-un pic mai deşteaptă decât Kitty.

— Bun, spuse Gloria. Aşa e.

— O, Doamne, apără-mă, spuse Ruth şi se ascunse sub masa din bucătărie în timp ce Kitty se repezi la ea din cealaltă parte a camerei.

Kitty se aplecă şi începu s-o pocnească pe Ruth peste cap.

— Au! spuse Ruth râzând.

Era ridicol. Ea venise doar pentru micul dejun! Doamna Pommeroy şi Gloria râdeau şi ele.

— Nu sunt proastă, la dracu’, Ruth!

Kitty o plesni din nou.

— Au!

— Tu eşti aia proastă, Ruth, şi nici măcar nu mai eşti de-aici.

— Au!

— Nu te mai smiorcăi, spuse Kitty. Nu poţi suporta o palmă peste cap? Eu am avut cinci contuzii în viaţa mea.

Kitty se aplecă şi-o lăsă o clipă pe Ruth să-i pipăie contuziile.

— Am căzut dintr-un scaun înalt pentru copii. Am căzut de pe bicicletă. Am căzut în minele de granit, şi două contuzii le am de la Len. Şi am sărit în aer în explozia de la fabrică. Şi am eczemă. Aşa că nu-mi spune mie că nu suporţi o lovitură, fato!

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com