•
Peter vorbise cu mine prima dată cu numai două săptămâni înainte. O
așteptam pe Connie jos. Dormitorul ei era mult mai mic decât al meu, casa era mai sărăcăcioasă, dar ne petreceam acolo cea mai mare parte a timpului. Casa era amenajată în stil marinăresc, după încercarea eșuată a tatălui ei de a se apropia de îmbunătățirile pe care le-ar fi făcut o femeie. Îmi părea rău pentru tatăl lui Connie: muncea noaptea la o fabrică de lactate, cu mâinile artritice pe care le încorda și relaxa neliniștit. Mama ei locuia undeva în New Mexico, lângă
un izvor termal, avea băieți gemeni și o altă viață de care nimeni nu discuta vreodată. Cândva, de un Crăciun, îi trimisese lui Connie o pudrieră cu fardul VP - 23
crăpat și un pulover Fair Isle care era atât de mic că niciuna din noi nu și-a putut strecura capul prin gaura aceea.
— Culorile sunt frumoase, i-am spus eu optimistă.
Connie a ridicat, pur și simplu, din umeri.
— E o scorpie.
Peter a dat buzna pe ușă, aruncând o carte pe masa din bucătărie. M-a salutat cu o înclinare subtilă a capului și a început să-și facă un sandvici după ce a scos câteva felii de pâine albă și un borcan de muștar de o culoare aprinsă.
— Unde-i prințesa? a întrebat el.
Buzele îi erau de un roz țipător. M-am gândit că erau niște resturi de iarbă.
— Își ia o haină.
— Ah.
A lipit feliile și a mușcat. Se uita la mine în timp ce mesteca.
— Arăți bine în ultima vreme, Boyd, a spus, apoi a înghițit cu greu.
Aprecierea lui m-a dat peste cap atât de tare, încât am crezut că mi s-a părut doar. Trebuia să dau vreun răspuns? Memorasem deja fraza.
S-a întors când a auzit un zgomot la ușa de la intrare; era o fată cu geacă de blugi și silueta ascunsă de ușa cu sită. Pamela, iubita lui. Erau nedespărțiți, spongioși de atâta apropiere; purtau haine asemănătoare, își treceau în tăcere ziarul de la unul la altul, stând pe canapea și urmărind The Man from UNCLE. Se curățau unul pe altul de scame de parcă se curățau pe ei înșiși. O văzusem pe Pamela la liceu, atunci când trecusem cu bicicleta pe lângă clădirea cenușie.
Dreptunghiurile de iarbă pe jumătate uscată, treptele late și joase unde fetele mai mari stăteau mereu în tricouri simple, ținându-se de degetele mici, cu pachete de Kent în mână. Se simțea mirosul morții printre ele, iubiții lor în jungle umede. Arătau ca niște adulți, chiar și când scuturau scrumul țigărilor cu mișcări leneșe ale articulației.
— Bună, Evie, a spus Pamela.
Era ușor pentru unele fete să fie de treabă. Să-și amintească numele tău.
Pamela era frumoasă, într-adevăr, și simțeam atracția aceea mută pe care o aveau toți pentru frumusețe. Mânecile gecii erau umflate la coate, iar ochii făcuți cu dermatograf îi dădeau un aspect de toxicomană. Avea picioarele goale și bronzate. Picioarele mele erau punctate de pișcături de țânțari pe care le scărpinasem până la sânge, iar pulpele erau acoperite de fire de păr deschise la culoare.
— Iubito, a zis Peter cu gura plină și a venit spre ea să o îmbrățișeze, ascunzându-și fața la gâtul ei.
VP - 24
Pamela a țipat și l-a împins la o parte. Când râdea, i se vedea dintele ieșit în afară.
Super scârbos, a șoptit Connie când a intrat în cameră.
Eu am tăcut, încercând să-mi imaginez cum ar fi să te cunoască atât de bine cineva, încât să fiți aproape aceeași persoană.
•
Mai târziu eram la etaj, fumând iarba pe care Connie o furase de la Peter.
Acoperisem spațiul de sub ușă cu un prosop gros și răsucit. Connie trebuia să
lipească mereu cu degetele hârtia rulată și fumam amândouă în tăcerea solemnă, ca într-o seră. De la fereastră, vedeam mașina lui Peter, parcată
strâmb, ca și cum trebuise să o abandoneze la mare ananghie. Fusesem mereu conștientă de prezența lui Peter, așa cum, la vârsta aceea, îmi plăcea de orice băiat mai mare; simpla lor existență îmi capta atenția. Dar sentimentele îmi erau brusc amplificate și apăsătoare, exagerate și inevitabile, exact așa cum par evenimentele din vis. Mă hrăneam cu detalii banale despre el, tricourile pe care le purta pe rând, pielea fină acolo unde ceafa dispărea sub guler. Felul în care sunetul cornilor rotunzi de la Paul Revere și The Raiders răzbătea din dormitorul lui, cum umbla de colo-colo cu un aer misterios, mândru și fățiș, așa că știam că
luase LSD. Umplea iar și iar un pahar cu apă la bucătărie cu o grijă exagerată.
Intrasem în dormitorul lui Peter în timp ce Connie făcea duș. Duhnea a ceea ce aveam să descopăr mai târziu ca fiind masturbare, o ruptură umedă plutea în aer. Toate lucrurile lui scăldate într-o semnificație misterioasă: salteaua japoneză joasă, o pungă de plastic plină cu resturi cenușii de iarbă lângă pernă.
Manuale despre cum să devii mecanic. Paharul de pe podea, unsuros de amprente, plin pe jumătate cu apă stătută, iar pe șifonier era un șir de pietre netede de râu. O brățară ieftină de cupru pe care o purta câteodată. Am analizat totul de parcă puteam desprinde un sens ascuns din fiecare obiect, punând cap la cap arhitectura interioară a vieții lui.
La vârsta aceea, dorința era în mare parte un lucru voit. Încercam atât de mult să trec peste aspectele dure și dezamăgitoare ale băieților, creându-le o imagine pe care o puteam iubi. Vorbeam despre nevoia noastră de ei folosind cuvinte familiare și banale, de parcă citeam fragmente dintr-o piesă. Mai târziu aveam să înțeleg: cât de impersonală și hrăpăreață era iubirea noastră, zburând prin univers, sperând să găsească o gazdă care să-i dea forma dorită de noi.
* * *
Când eram mică, am văzut reviste într-un sertar din baie, revistele tatălui meu, cu paginile umflate de umezeală. Paginile aglomerate de femei. Întinderea împletiturilor trase peste vintre, lumina difuză care le făcea pielea să pară palidă
VP - 25
și luminoasă. Fata mea preferată avea o fundă cadrilată legată în jurul gâtului.
Era atât de ciudat și de excitant să fie cineva dezbrăcat, dar și să poarte o panglică în jurul gâtului. Făcea ca goliciunea ei să aibă un aer ceremonios.
