Editura Institutului Cultural Român din Bucureşti publică ediţia a patra a romanului Drumul egal al fiecărei zile, revizuită de autoare (cronologie şi postfaţă – „Un roman fără vârstă“ – de Sanda Cordoş).
Noiembrie. Gabriela Adameşteanu participă la festivalul „Les Belles Etrangères“, alături de alţi unsprezece scriitori români: Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, Ştefan Agopian, Cecilia Ştefănescu, Simona Popescu, Ana Blandiana, Marta Petreu, Vlad Zografi, Letiţia Ilea, Ion Mureşan, festival organizat de Centre National du Livre, Franţa. În antologia Douze Ecrivains Roumains, publicată cu acest prilej de editura franceză
L’Inventaire, Paris, apare tradus de Alain Paruit primul capitol din Întâlnirea
– La Rencontre.
2006 Romanul Dimineaţă pierdută este nominalizat în cadrul celei de-a şaisprezecea ediţii organizate de Uniunea Latină pentru acordarea Premiului „Latina Unione Letterature Romanze“.
Începând din acest an publică articole în reviste străine ( Wespennest, MEET, Sinn und Form ş.a.).
Mai. Este prezentat pe scena Teatrului Odeon spectacolul-lectură Întâlnirea, în regia Cătălinei Buzoianu, pe baza unui scenariu semnat de Anca Haţiegan.
În distribuţie: Florin Zamfirescu, Dorina Lazăr, Rodica Mandache, Irina Mazanitis, Mircea Constantinescu, Gelu Niţu, Liana Mărgineanu, Virginia Rogin, Alin Teglas, Mircea Creţu, Laurenţiu Lazăr, Dimitri Bogomaz.
Septembrie. Participă la cea de-a şasea ediţie a Festivalului de Literatură de la Berlin. Cu această ocazie actriţa Susanne Lothar citeşte două fragmente din romanul Întâlnirea („Securitate“ şi „Visul fugarului“), traduse în limba germană de Georg Aescht.
Noiembrie. Participă la Salonul European de Literatură de la Cognac.
Decembrie. Este distinsă cu Premiul de Excelenţă pentru activitatea literară
acordat de Uniunea Scriitorilor împreună cu Uniunea Naţională a Patronatului Român.
2007 Martie. Un fragment din Provizorat ( Provisional) apare în antologia The World Through the Eyes of Writers, editată de Samantha Schnee şi publicată de Words without Borders, Anchor Books, Random House, New York/Chicago, în traducerea lui Carrie Messenger şi cu recomandarea lui Norman Manea.
Aprilie. Teatrul Radiofonic prezintă adaptarea radiofonică a romanului Întâlnirea, difuzată de Radio România Cultural, în regia artistică a Cătălinei 14
Buzoianu, dramatizarea fiind realizată de Doina Papp. Din distribuţie: Virgil Ogăşanu, Oana Ştefănescu, Marius Manole, Rodica Mandache, Papil Panduru, Mircea Constantinescu, Gelu Niţu, Virginia Rogin. Adaptarea radiofonică a Întâlnirii va fi nominalizată în 2008 la Premiile UNITER.
Este publicat romanul Dimineaţă pierdută, în Israel, la Editura Nymrod Books, în traducerea lui Yotam Reuveny.
Apare ediţia a doua, substanţial revizuită, a romanului Întâlnirea, la Editura Polirom, cu o postfaţă de Carmen Muşat („Patologia memoriei şi nostalgia întoarcerii“).
Este publicat la Editura Balkani din Sofia, în limba bulgară, romanul Drumul egal al fiecărei zile, în traducerea Roumianei Stancheva.
Apare varianta în limba maghiară a romanului Întâlnirea – A Találkozáz, în traducerea lui Csiki László, la Editura Palamart Kiadóé din Budapesta.
Devine membru al juriului de acordare a Premiului Uniunii Latine pentru Literatură Romanică.
2008 Sunt publicate în revista Liaisons trei capitole, traduse în limba franceză de Marie-France Ionesco, din romanul Întâlnirea – La Rencontre:
„Préparatifs“, „L’arrivée“ şi „Le départ“.
Apare ediţia a cincea a romanului Drumul egal al fiecărei zile, la Editura Polirom. Ediţia reproduce integral textul publicat în 2005 la Editura Institutului Cultural Român, la care autoarea a adăugat un capitol final ce stabileşte legătura cu romanul Provizorat, aflat în redactare.
Andreea Drăghicescu
15
La răscruce de timpuri
În 19831, cînd a publicat Dimineaţă pierdută, Gabriela Adameşteanu se afla la a treia ei carte. Născută în 1942, prozatoarea avea (şi a continuat să
aibă) o biografie literară greu de inserat unor grupuri ori generaţii literare.
Deşi a lucrat în redacţii de editură (din 1965 până în 1984 la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, iar din decembrie 1984 până în aprilie 1990 la Editura Cartea Românească) şi a avut prieteni scriitori a căror prezenţă
catalitică o recunoaşte mereu, Gabriela Adameşteanu a debutat (în comparaţie cu congenerii) târziu. Prima ei carte, romanul Drumul egal al fiecărei zile, a apărut la Editura Cartea Românească, în 1975, fiind foarte bine primită de critică şi distinsă cu două premii naţionale prestigioase: premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor şi premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române. În 1979 publică, la aceeaşi editură, volumul de proză
scurtă Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă, în paginile căruia Lucian Raicu – între alţii – nu ezită să vadă „un talent excepţional“ ( Spaţiul literar, în „România literară“, nr. 5, 31 ianuarie 1980).
Aceste superlative se estompează în faţa valului de mare entuziasm cu care a fost întâmpinată Dimineaţă pierdută (distinsă şi ea cu premiul Uniunii Scriitorilor). În „România literară“, Nicolae Manolescu scrie: „ Dimineaţă
pierdută de Gabriela Adameşteanu este unul din cele mai bune romane apărute în ultima vreme: bogat, chiar stufos, profund, «adevărat» până în cele mai mici amănunte, modern în construcţie şi scris cu fineţe. Să adaug şi că romanul are şansa câtorva personaje memorabile, dintre care se detaşează Vica (madam Delcă), meritând ea singură o pagină de caracterizare. [.. ] Gabriela Adameşteanu stăpâneşte la fel de bine ambele registre: şi pe acela individual, aparent minor, psihologic, monden şi burghez, şi pe acela colectiv, politic, în care războiul şi refugiul sunt privite ca mari catastrofe naţionale. Împletirea lor e absolut remarcabilă, firească“
1 Deşi are pe copertă anul 1983 (în planul editorial al căruia se afla), romanul a apărut în librării abia în 1984. Din acest motiv, există o dublă datare în referinţele despre Dimineaţă
pierdută.
16
(„România literară“, nr. 21, 1984, text reluat în Literatura română postbelică, vol. 2, Editura Aula, Braşov, 2001). În cele două texte pe care i le consacră în
„România literară“ şi „Viaţa Românească“ (retipărite apoi în Fereastra criticului, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1987), pe lângă analiza de text minuţioasă, Valeriu Cristea ţine să sublinieze înalta valoare literară:
„Cred că putem socoti această Dimineaţă pierdută unul din cele mai bune romane apărute la noi în ultima vreme, iar în autoarea lui cred că putem vedea o forţă (de care trebuie să se ţină seama) a prozei române contemporane“. Despre o „stare de excepţie“ a receptării şi despre o prozatoare „în persoana căreia literatura noastră şi-a câştigat pe unul dintre cei mai desăvârşiţi scriitori ai ei“ vorbeşte şi Monica Lovinescu în cronica radiofonică difuzată la postul de radio Europa Liberă în 14 septembrie 1984
(reluată în Est-etice. Unde scurte, vol. IV, Humanitas, Bucureşti, 1994): „În primul rând, Dimineaţă pierdută este un roman cu adevărat modern, dar în care tehnicile întrebuinţate – şi îndeosebi alternarea monologului interior cu dialogul – sunt atât de bine stăpânite, ţinute în frâu, justificate, chemate de structura romanului şi de cerinţele personajelor, încât devin invizibile.
