Doamna Reilly înșiră cutiile deschise pe tejghea. Până și omul cu formularul de curse acceptă o pricomigdală.
― Da’ unde-ai găsit prăjiturile astea pentru vin, doamnă? o întrebă Darlene pe doamna Reilly. Sunt bune și fragede.
― La Holmes, păpușo. Ai de unde-alege. Au de toate felurile.
― Sunt destul de gustoase, încuviință Ignatius, trecându-și limba moale și roșie peste mustață ca să vâneze firimiturile. Cred că am să iau și o pricomigdală, două. Totdeauna am considerat nuca de cocos un aliment fibros bun.
Își alese cu atenție o prăjitură din cutie.
― Mie-mi place to’deauna să sfârșesc masa c-o prăjitură bună, mărturisi doamna Reilly barmanului, care-i întoarse spatele.
― Pun pariu că gătești bine, nu-i așa? întrebă Darlene.
― Mama nu gătește, afirmă Ignatius pedant. Ea arde.
― Și eu găteam când eram măritată, le povesti Darlene. Da’ foloseam mai mult conserve. Îmi place orezu’ ăla spaniol. Și spaghetele cu sos de roșii.
― Conservele sunt ceva pervers, afirmă Ignatius. Bănuiesc că până la urmă sunt foarte dăunătoare sufletului.
― Doamne, iar m-a luat durerea de cot, oftă doamna Reilly.
― Lasă-mă, te rog. Nu vezi că vorbesc? O apostrofă fiul ei. Eu nu mănânc niciodată conserve. Am încercat o dată și am putut simți cum încep să mi se atrofieze intestinele.
― Ești școlit bine, constată Darlene.
― Ignatius a terminat universitatea. Apoi a mai petrecut pe-acolo vro patru ani ca să dea un fel de doctorat. Ignatius a absolvit strălucit.
― „A absolvit strălucit”, repetă Ignatius înciudat. Te rog definește-ți termenii. Ce vrei să spui mai precis prin „a absolvi strălucit”?
― Nu vorbi așa cu maică-ta, îl mustră Darlene.
― O, se poartă rău cu mine, spuse tare doamna Reilly și începu să plângă. Nici nu știi! Cân’ mă gândesc la tot ce-am făcut pentru băiatu’ ăsta!
― Mamă, despre ce vorbești?
― Tu nu m-apreciezi.
― Încetează imediat cu asta. Mă tem că ai băut prea multă bere.
― Te porți cu mine de parc-aș fi un gunoi. Am fost prea bună. Doamna Reilly suspina. Se întoarse spre Darlene. Am cheltuit toți banii de asigurare a bietei lui bunici Reilly ca să-l țin la universitate opt ani și de-atunci n-a făcut decât să stea-n casă și să se uite la televizor.
― Ar trebui să-ți fie rușine, îl dojeni Darlene pe Ignatius. Un cogeamite om ca tine. Ia privește la biata maică-ta!
Doamna Reilly își lăsase plângând capul pe bar, fără să lase din mână paharul cu bere.
― E ridicol, mamă. Încetează!
― Dacă știam că ești așa de crud, dom’le, nu-ți ascultam țicnelile alea despre drumu’ cu autobuzu’ Greyhound.
― Ridică-te, mamă.
― Chiar și arăți de fapt ca un țicnit mare, continuă Darlene. Ar fi trebuit să-m’ dau sama. Uite numa’ cum plânge săraca ta mamă.
Darlene îl împinse pe Ignatius ca să se ridice de pe scaun, dar îl făcu să se răstoarne peste mama lui care se opri brusc din plâns și gemu:
― Cotu’ meu!
― Ce se petrece aici? întrebă o femeie din ușa capitonată cu imitație de piele verzuie a localului. Era o femeie înaltă și impozantă, de vreo patruzeci de ani, cu trupul bine făcut, acoperit de un pardesiu negru care strălucea udat de ploaie. Lipsesc doar pentru câteva ore ca să fac niște cumpărături și uite ce se-ntâmplă. Trebe să stau aici tot timpu’, să vă păzesc să nu-mi ruinați învestițiile.
― Sunt doi bețivi, îi explică barmanul. Le-am dat eu de-nțeles de la-nceput că nu-s bineveniți. Dar s-au lipit ca niște muște și nu se dau duși.
― Și tu, Darlene? întrebă femeia. Văd că ești prietenă la cataramă cu ei. Vă jucați pe scaunele mele?
― Tipu’ ăsta se poartă rău cu mamă-sa, explică Darlene.
― Mamă? Am început să avem acum și mame pe aici? S-a împuțit rău de tot treaba.
― Dați-mi voie, vă rog, se amestecă Ignatius.
Femeia îl ignoră și privind spre cutia de prăjituri de pe bar, desfăcută și goală, spuse:
― Cineva a făcut ș-un picnic aici. Fir-ar să fie! V-am spus doar să vă feriți de furnici și șobolani.
― Dați-mi voie, vă rog, repetă Ignatius, să vă atrag atenția că este de față mama mea.
― Iată bafta mea, să am porcăria asta împrăștiată peste tot, tocmai când caut un om de serviciu. Femeia privi spre barman. Scoate-i pe ăștia doi afară.
― Da, domnișoară Lee.
